Istoricul Octavian Țîcu explică în Timpul ce factori determină comportamentul Federației Ruse în Crimeea, de ce au fost (și încă sunt) rușii un popor obișnuit cu spații vaste și o senzație de absență a frontierelor și alte întrebări care apar în corelație cu războiul din Transnistria (1992), cu cel din Georgia (2008) sau în contextul ultimelor evoluții din Ucraina. Potrivit istoricului, Rusia vrea în Ucraina cel puțin „transnistrizarea” Crimeei, iar cel mult „federalizarea” statului ucrainean, cel mai probabil în patru părți – Vest, Sud, Est și Crimeea (la fel ca în cazul Republicii Moldova), pentru a face previzibil pentru interesele Rusiei procesul politic la Kiev și orientare externă a țării.

Despre o nouă Transnistrie din Crimeea scrie și George Damian în Timpul. Basarabia a fost pedepsită prin Transnistria imediat ce a dat primele semne că dorește să se întoarcă spre Occident. În ceea ce privește Ucraina, Rusia a avut ceva mai multă răbdare, însă linia roșie a fost trasată limpede de la bun început: fără Uniunea Europeană și mai ales, fără un parteneriat cu NATO. Pe de altă parte, remarcă autorul, o parte din cetățenii Ucrainei se simte mai aproape de Rusia, iar aici se regăsește principala bază a lui Putin, nu în militarii neasumați sau orice alt fel de amenințări. În plus Ucraina se confruntă cu perspectiva unui colaps economic, iar sprijinul financiar promis de Occident vine la pachet cu o serie de condiții, care includ o mulțime de măsuri nepopulare. Actualul guvern de la Kiev merge pe sârmă și are foarte puține opțiuni, comentează autorul.

Putin a făcut o mare greșeală strategică, politică, geopolitică, economică și chiar militară invadând Ucraina, susține sociologul Lilian Negură în Jurnal de Chișinău. În primul rând, potrivit autorului, în conștiința opiniei publice, fie rusă, fie ucraineană, agresorul va fi responsabil de sângele frățesc care va curge. Totodată, autorul subliniază că pentru cea mai mare parte a populației locale turismul este singura sursă de venit, iar cu mașinile blindate pe străzi nu atragi turiști. În aceste condiții, acești oameni – ruși, ucraineni sau tătari – ar putea lua o atitudine față de Putin și ocupația rusească. Autorul mai subliniază că Putin riscă să fie foarte repede izolat de țările vecine, cele mai amenințate de o intervenție similară, precum Belarus și Kazahstan. Rusia, după intervenția sa militară în Ucraina, suferă pierderi economice care se cifrează în procente din PIB, totodată, în cazul unui război direct, Ucraina nu va rămâne astfel chiar singură, așa cum a fost în cazul Georgiei.

O invazie lașă, comentează Adevărul agresiunea rușilor în Crimeea. Un dictator care a pierdut contactul cu realitatea, călcând în picioare norme și tratate internaționale, suveranitatea unor popoare care s-au săturat să tot fie „eliberate“, fără a li se cere părerea. Un președinte mincinos și laș, ascunzându-se în spatele soldaților săi, luați peste picior și urâți de o lume întreagă, trimiși să lupte pentru o cauză străină. Într-o zi Măreața Rusie s-ar putea nărui, precum un trunchi de copac ros de carii, scrie Adevărul. Și vor plăti pentru acest dezastru nu conducătorii săi iresponsabili, ci oamenii simpli, rușii de rând.
Sistemele de transfer de bani din CSI, victime ale escrocilor, relevă Adevărul. După prăbușirea sistemului de transferuri rapide Migom, administrat de European Trust Bank din Moscova, mai multe bănci din statele CSI pun la îndoială și fiabilitatea altor sisteme de acest fel din Rusia. Potrivit agenției RBK, pierderile directe ale băncilor din spațiul CSI se ridică deja la 50 de milioane de ruble. Banca Națională a Moldovei a anunțat că monitorizează permanent activitatea băncilor licențiate în cadrul sistemelor de remitere de bani. „În prezent, patru dintre cele zece bănci care activează în cadrul sistemului de remitere de bani Migom au luat decizia de a înceta activitatea în cadrul sistemului. Celelalte șase au sistat temporar acest serviciu de transfer, se spune într-un comunicat al BNM.