Autorul susține că marea vulnerabilitate a Republicii Moldova e sărăcia și criza morală. Nu toți cetățenii înțeleg sursa răului, problema lor de identitate le obturează pericolul existențial. A asocia "trădarea națională" cu o activitate în favoarea Rusiei este încă o noutate în Republica Moldova, sună neobișnuit și deranjant pentru mulți.

Pentru ca schimbarea de mentalitate să se producă, este nevoie de un lung proces de educație și reforme în toate domeniile, mai ales în justiție. Or, tocmai acest răgaz ne-a lipsit, ne lipsește, subliniză publicistul de la DW.

Presa de la Chișinău scrie că Blocul „Împreună” din Rep. Moldova a ales candidatul la alegerile prezidențiale. Adevărul Moldova anunță că Octavian Țîcu, care a mai candidat la alegerile prezidențiale din anul 2020, este candidatul Blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale din toamna acestui an din Rep. Moldova. Acesta a fost ales în cadrul unor alegeri interne, anunță reprezentanții blocului format din patru formațiuni proeuropene. Contracandidații lui Octavian Țîcu au fost liderul CUB, Igor Munteanu și președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, cei trei prezentând pe rând viziunea și platforma în campania electorală privind alegerea președintelui Republicii Moldova. Adevărul remarcă faptul că după anunțarea rezultatelor alegerilor interne, Octavian Țîcu a confundat Blocul „Împreună” cu Blocul „Acum” pe listele căruia a fost anterior deputat în Parlamentul moldovean, dar pe care l-a părăsit. Acesta a menționat că Blocul „Împreună”, prin participarea la alegerile prezidențiale, își va testa capacitățile, pregătindu-se pentru scrutinul parlamentar de anul viitor, acesta fiind ,,cel mai important exercițiu politic pentru viitorul  Republicii Moldova”.

Nicolae Negru scrie în Ziarul Național despre „Afacerea istorică” și visele putiniștilor de pretutindeni. Ziaristul remarcă reacția contradictorie în presa occidentală la schimbul „istoric” de deținuți între Occident și Rusia: bucuria legată de eliberarea unor deținuți politici din închisorile ruse este umbrită de prețul plătit pentru aceasta - punerea în libertate a unor spioni ruși și a unui asasin, Vadim Krasikov, agent al serviciilor speciale ruse, care l-a omorât, în centrul Berlinului, pe un lider cecen, cetățean al Georgiei. Occidentul, deși ghidat de principii umaniste, e considerat a fi partea slabă, perdantă în această afacere, pe când Putin e desemnat câștigător, căci și-a atins scopul, chiar dacă a folosit metode nu tocmai corespunzătoare eticii creștine.

Deși cu teroriștii nu se negociază, de data aceasta s-a negociat. Casa Albă a negat orice discuție a lui Biden cu Putin, dar, indirectă, prin intermediari, „convorbirea” lor a avut totuși loc, Putin a fost luat în seamă, în pofida izolării sale declarate, în pofida faptului că a fost dat în urmărire de către Tribunalul Penal Internațional. Iar candidatul la funcția de președinte al SUA, Donald Trump, l-a felicitat, în cadrul unui miting electoral, cu „încă o afacere grozavă”, în care unii filoruși au văzut și o predispoziție a Occidentului pentru a negocia cu Rusia soarta Ucrainei.

Între „jocurile de noroc crează victime și dependență” și „ceea ce putem noi să facem este să atenționăm despre risc și să încasăm niște bani”. De ce s-a răzgândit PAS și vrea să permită, cu unele condiții, publicitatea la jocurile de noroc – un subiect tratat de ZDG. Ziarul amintește că după ce la început de mandat a interzis publicitatea pentru jocurile de noroc, spre final de mandat, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) revine la legea modificată și vrea să permită promovarea acestora, cu unele condiții. Opoziția parlamentară a criticat inițiativa, amintind că, în 2021, „un deputat din majoritatea parlamentară, actualmente ministru al Economiei, se lăuda pompos că a făcut un lucru bun pentru țară, limitând publicitatea jocurilor de noroc”. Expertul Stas Madan susține că, acum aproape trei ani, ar fi fost făcută „o greșeală”, iar acum s-ar reveni la „buna logică”.

Rata creditelor neperformante în energetică a crescut de 7 ori, situația mai gravă - în agricultură, scrie Mold-Street. Anul trecut s-a atestat o scădere cu 12,5% a cotei creditelor neperformante din sectorul bancar, de la 6,4 la sută din soldul total al creditelor din 2022, la 5,6 la sută în 2023, arată datele unui sondaj realizat de Banca Națională a Moldovei.

O evoluție pozitivă s-a înregistrat în sectorul construcțiilor, unde s-a atestat o reducere de aproape două ori a cotei creditelor neperformante: de la 10,1% la 5,5%.