În octombrie 2012, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat încălcarea dreptului la educație în cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Rusia a fost condamnată atunci de Curtea de la Strasbourg pe motiv că sprijină regimul neconstituțional de la Tiraspol și nu a întreprins nimic ca să împiedice închiderea școlilor în 2004, când unii părinți și profesori au fost arestați, clădirile școlilor au fost puse sub sechestru, iar bunurile din proprietatea acestora au fost distruse.

Directoarea Liceului ”Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, este printre cele 170 de persoane care au depus plângere la CEDO și spune că situația în școala pe care o conduce nu s-a schimbat.

”Continuăm să activăm în aceleași condiții, fie în clădiri închiriate fie în clădiri care nu corespund de departe unor cerințe unei școli contemporane. La Liceul ”Ștefan cel Mare” din Grigoriopol anul acesta avem înscriși 175 de elevi cu 36 de elevi mai mulți față de anul trecut și asta grație faptului că am primit un microbuz din partea Guvernului României și putem să transportăm la școală elevi de la 25 de kilometri distanță”, a menționat Eleonora Cercavschi.

La șase ani de la pronunțarea acelei decizii situația pentru părinții, elevii și profesorii care activează în cele doar opt școli cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, nu s-a îmbunătățit, remarcă și directorul Asociației Promo Lex, Ion Manole, avocat în acest dosar.

”Au scăzut doar sumele pe care guvernul de la Chișinău le achita pentru folosirea clădirilor și activitatea școlilor din stânga Nistrului, în rest, clădirea Liceului din Râbnița nu a fost întoarsă, elevii liceului din Grigoriopol așa și continuă să se deplaseze zilnic zeci de kilometri pentru a avea posibilitatea să studieze conform programului dorit de către părinți. Situația nu s-a schimbat nici pentru cei din Tighina” susține Ion Manole.

Rusia refuză să se conformeze acestei decizii, iar poziția țării a fost expusă în vara lui 2014 de reprezentantul Moscovei la CEDO, Gheorghi Matiușkin. El consideră că în acest caz Înalta Curte a avut o poziție discriminatorie față de Federația Rusă.

Avocații Asociației Promo Lex au obținut victorii în 19 cazuri care se regăsesc în 10 Hotărâri ale CEDO privind încălcarea drepturilor omului de către Federația Rusă în stânga Nistrului. Cu excepția unui singur caz, cel referitor la moartea lui Vadim Pisari, împușcat mortal de un pacificator rus în 2012, Federația Rusă nu  a executat nicio hotărâre și nici nu dorește să ia în calcul executarea acestor hotărâri, mai susține directorul Promo Lex, Ion Manole.

”Asta pentru că Rusia are standarde duble. Pe de o parte continuă să susțină regimul de la Tiraspol, continuă să se implice în afacerile interne ale R. Moldova, dar pe de altă parte în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului neagă acest lucru și refuză să recunoască responsabilitatea ei pentru situația drepturilor omului din această regiune”, a menționat Ion Manole. 

Experții Promo Lex constată și o lipsă totală a unei reacții dure din partea autorităților de la Chișinău în privința încălcării drepturilor în regiunea transnistreană.

”Cred că autoritățile constituționale trebuie să vorbească de fiecare dată și cu fiecare ocazie despre  această problemă, or noi nu am sesizat o astfel de situație. Rar se întâmplă ca o delegație a R. Moldova sau o structură diplomatică, cu excepția celei de la Strasbourg să amintească despre aceste probleme. Dacă nu vorbesc autoritățile constituționale vorbește doar societatea civilă care nu întotdeauna este auzită ” susține Ion Manole.

În ultimii 6 ani, numărul elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană s-a diminuat cu 35%, iar din anul 1998 până în anul 2016 numărul elevilor a scăzut cu 75%, arată datele organizației. În prezent în cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului își fac studiile doar 1.500 de elevi.

Profesorilor cât și elevilor din aceste școli le este încălcat dreptul la libera circulație, chiar dacă autoritățile de la Tiraspol și-au asumat niște angajamente în acest sens în luna noiembrie 2017, în cadrul pachetului ”Berlin Plus”, se mai arată în constatările  Promo-LEX.

Autor: Ina Guțu