Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a emis două decizii, în două cazuri reprezentate de asociația Promo-LEX, prin care a constatat că stocarea informațiilor parvenite de la entități din stânga Nistrului reprezintă o violare a legislației în vigoare, deoarece autoritățile constituționale – Ministerul Afacerilor Interne – nu pot garanta sau legitima temeinicia și veridicitatea acestor informații, transmite IPN.

În 2017, asociația Promo-LEX a fost sesizată de mai multe persoane care nu-și puteau perfecta pașapoartele în Republica Moldova, deoarece ar fi avut caziere judiciare. Agenția Servicii Publice își justifica pe atunci refuzul de a elibera actele prin faptul că există informații provenite de la structurile nerecunoscute din stânga Nistrului, care se regăseau în „Registrul informației criminalistice și criminologice” (RICC), gestionat de MAI.

Avocații Promo-LEX au sesizat CNPDCP pentru a verifica legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal, deoarece aveau dubii privind veridicitatea informațiilor din RICC.

În procesul de examinare a sesizării s-a demonstrat că, în perioada anilor 1991-2005, MAI a prelucrat date cu caracter personal transmise de către autoritățile neconstituționale de la Tiraspol. După anul 2005 datele cu caracter personal nu mai erau prezentate de regiunea transnistreană.

Însă, datele luate la evidență în perioada anilor 1991-2005 continuă să existe în RICC, astfel persoanele care se regăsesc în aceste baze sunt considerate ca fiind sub urmărire penală sau cu antecedente penale.

CNPDCP a constatat încălcarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal și a decis că prelucrarea în mod automatizat a unor categorii speciale de date ale cetățenilor Republicii Moldova, în baza unor informații parvenite de la entități neconstituționale, reprezintă nerespectarea principiilor de protecție a drepturilor persoanelor fizice. Centrul a mai stabilit că aceste ilegalități cauzează o limitare în exercițiul drepturilor și libertăților cetățenilor, în special se manifestă prin imprecizii la eliberarea cazierelor sau a certificatelor judiciare și implicit eventuale prejudicii care decurg din aceasta. CNPDCP a dispus că MAI trebuie să distrugă informațiile stocate ce îi vizează pe cetățeni. În termen de zece, zile MAI trebuie să notifice CNPDCP despre măsurile întreprinse în acest sens.

Promo-LEX menționează că MAI a emis la 29 martie 2018 un ordin prin care a fost stabilit că „la perfectarea actelor se ia în calcul doar informația emisă de către organele constituționale ale Moldovei”. Totuși, avocații asociației consideră că acest mecanism nu remediază problemele informațiilor stocate în RICC în perioada anilor 1991-2005, ceea ce presupune imperativitatea executării deciziilor CNPDCP de către MAI. Decizia CNPDCP este cu drept de atac, iar MAI are 30 de zile pentru a o contesta.

Totodată, Prmo-LEX menționează că unele structuri de stat din Republica Moldova au mai colaborat cu „organele de forță” de la Tiraspol. În anul 2012, un colonel de poliție al MAI a transmis autorităților neconstituționale de la Tiraspol datele cu caracter personal ale familiei Eriomenco, printre care și Vitalie Eriomenco, privat ilegal de libertate de regimul de la Tiraspol.

Curtea Supremă de Justiție a obligat atunci MAI să-i plătească familiei lui Vitalie Eriomenco despăgubiri în valoare de 192 mii de lei, deoarece a divulgat ilegal datele cu caracter personal structurilor ilegale de la Tiraspol.