Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova desfășurate la sfârșitul anului trecut au scos la iveală o serie de mesaje care instigau la ură împotriva diferitor categorii de persoane, arată cercetarea. Astfel, au fost încălcate mai multe norme legale, precum și regulamentul privind reflectarea campaniei electorale, a menționat Irina Corobcenco, expert al asociației Promo-LEX.

„Campania electorală din Republica Moldova a fost dominată de discursul instigator la ură. Prin acest discurs s-a urmărit denigrarea contracandidaților sau contracandidatelor fără a aduce dovezi și argumente. A fost încălcat art. 47 al Codului Electoral cu privire la agitația electorală, nu s-a respectat Regulamentul cu privire la reflectarea campaniei electorale elaborat de CEC. Discursul de ură s-a manifestat și prin limbajul non-verbal, iar mass-media a fost un promotor al discursului instigator la ură” a declarat Irina Corobcenco.

Codul Audiovizului interzice instigarea la ură și violență pe criterii de sex, etnie, etc, iarnoțiunea de ”discurs de ură” figurează în Legea cu privire la libertatea de expresie, a menționat Mariana Onceanu Hadârcă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cu toate acestea, legislația în acest domeniu este mai greu de aplicat, întrucât este interpretabilă, a menționat Mariana Onceanu Hadârcă.

„Nu întotdeauna poți demonstra existența unei incitări la ură și violență. Trebuie modificată legea, care este Codul Audiovizualuilui. Modificarea o face doar Parlamentul” a declarat Mariana Onceanu Hadârcă.

Pe lângă sancționarea acțiunilor de promovare a discursurilor care promovează ura în societate, sunt necesare și măsuri de educare a societății, a subliniat Irina Drexler, de la organizația  ”No Hate Speech Movment România”.

„Deocamdată, cred că sancțiunile trebuie să existe, dar pe lângă sancțiuni am vrea și niște măsuri restaurative. Sancționăm pe cineva, dar după ce sancționăm, nu ar trebui să existe capacitatea ca acea organizație media să aibă oportunitatea să-și schimbe parcticile, să fie trainiguri. Pentru că, doar sancțiunile nu consider că au efect”, a spus Irina Drexler.

Autorii analizei mai spun că este necesară modificarea Codului Penal prin care să fie interzis și să fie sancționate discursurile de ură. Tototadă, CCA ar avea nevoie de mecanisme mai eficiente de sanționare pentru televiziunile și posturile de radio care difuzează aceste mesaje, mai arată datele studiului.