Promo-Lex a identificat persoanele care țin în captivitate locuitorii din regiunea transnistreană (Revista presei)
-
05 Martie 10:11
Jurnal.md comentează vizita bașcanei găgăuze, la Moscova: „Avem instituții de drept, SIS, care ar trebui să le analizeze”, titrează publicația. Separatismul în Republica Moldova se pedepsește penal și în cazul în care bașcana, Evghenia Guțul ori alt politician va întreprinde acțiuni în acest sens, vor fi trași la răspundere. O declarație în acest sens a fost făcută de președintele comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la Jurnal TV, comentând declarațiile făcute de bașcana Găgăuziei la Moscova, unde aceasta a declarat că le sunt încălcate drepturile rușilor de pe teritoriul R. Moldova.
În context el a amintit de modificările la Codul penal referitor la separatism. „Dacă va începe să întreprindă anumite acțiuni, va fi aplicat CP în raport cu Guțul ori cu oricine altcineva care crede că poate întreprinde acțiuni de separatism. Să vedem dacă va îndrăzni cineva să încalce legea”, a mai spus Lilian Carp. Iar comentatorul politic Anatol Țăranu consideră că autoritățile din R. Moldova nu întreprind suficiente acțiuni și politici pentru a coagula societatea. „Mai puțin contează că a mers Guțul la Moscova, mai mult contează că acest lucru este susținut de o parte importantă a societății, de cei din UTA Găgăuzia. Atâta timp cât societatea noastră va fi bolnavă în acest sens, va fi foarte greu s-o mobilizăm pentru a atinge obiectivul nostru strategic, de integrare europeană”, atenționează analistul. Evghenia Guțul, reprezentanta grupării Șor, se află într-o vizită la Moscova unde a avut o întrevedere cu Valentina Matvienko, președinta Consiliului federației. Guțul a declarat că pe teritoriul R. Moldova ar fi încălcate drepturile rușilor. Jurnal.md amintește că declarații similare au fost făcute la 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de invazia rusă în Ucraina, de liderii așa numitelor republici separatiste „lnr” și „dnr” din Ucraina. Declarațiile acestora a fost unul din pretextele folosite de regimul dictatorial de la Kremlin pentru a invada țara vecină la 24 februarie 2022.
Kievul susține că FSB ar racola ucraineni în Transnistria pentru a afla informații militare, informează Europa Liberă. Serviciile secrete rusești ar recruta cetățeni ucraineni care trec ilegal granița pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, anunță Centrul pentru Rezistență Națională, o structură a Ministerului ucrainean al Apărării. Centrul susține că ucrainenii care ajung în republica separatistă ar fi constrânși de reprezentanți ai Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) să devină turnători, sub amenințarea că vor fi trimiși înapoi în Ucraina. „Aceștia încearcă să extragă informații de la ucraineni despre instalațiile militare și despre amenajarea secțiunii ucrainene a frontierei cu regiunea transnistreană”, spune centrul ucrainean. Potrivit autorităților de la Kiev, aceste „acțiuni ostile” demonstrează încă o dată că Transnistria este un teritoriu ocupat de Federația Rusă, de aceea le recomandă ucrainenilor să nu meargă acolo.
Promo-Lex a identificat persoanele care țin în captivitate locuitorii Transnistriei, titrează portalul Anticorupție.md. Asociația „Promo-LEX” a identificat 21 de persoane din structurile transnistrene separatiste, care se fac responsabile de violarea drepturilor și libertăților fundamentale în raioanele de est ale Republicii Moldova și de impunerea unor mecanisme represive pentru a nu le fi periclitată puterea autoritară. În capul listei se află liderul separatist Vadim Krasnoselski, urmat de pretinsul premier al regiunii Alexandr Rosenberg, așa-zișii șefi ai „sovietului suprem”, Alexandr Korșunov și Galina Antiufeeva, pretinsul ministru al dezvoltării economice Serghei Obolonik, șeful așa-zisului serviciu de securitate, Valeri Ghebos, așa-zisa „ministră a justiției” Alexandra Tumba, pretinsul ministru al afacerilor interne, Vitali Neagu, așa-zisul procuror general al Transnistriei, Anatoli Gurețki, șefi de penitenciare, procurori, judecători și milițieni. Asociația „Promo-LEX” a constatat că nicio persoană dintre cele identificate nu a fost trasă la răspundere de către autoritățile constituționale pentru faptele săvârșite, deși au promis „măsuri prompte de tragere la răspundere și de descurajare a factorilor aflați în conflict cu legea”.
Ziarul de Gardă a încercat să afle opiniile reprezentanților diasporei privind organizarea unui referendum în problema aderării R. Moldova la UE. În opinia interlocutorilor cu care a discutat publicația, organizarea referendumului în ziua alegerilor prezidențiale este binevenit. Una sau mai multe secții de votare în diasporă presupun o muncă titanică a misiunilor diplomatice, a membrilor consiliului... iar pentru cei din diasporă, din punct de vedere tehnic, luând în considerare că deplasarea până la o secție de votare și extra cheltuieli, este perfect. Pe de altă parte, este îngrijorător că în R. Moldova populația este divizată, slab informată, deseori chiar manipulată și nimeni nu știe care ar putea fi rezultatul, mai atenționează reprezentanții diasporei. Un referendum privind aderarea la UE poate fi catalogat chiar mai important decât alegerile prezidențiale, deoarece mizează pe opțiunea democratică a cetățenilor pentru viitorul european. Indiferent cine va fi președinte în următorii ani, rezultatul referendumului va determina viitorul R. Moldova în UE, spun reprezentanții diasporei pentru Ziarul de Gardă.