Scopul declarat al documentului este, potrivit autorilor, de a reduce munca la negru. Experții spun însă că, în acest fel, statul dorește suplinirea Bugetului asigurărilor sociale și fondului asigurării obligatorii de asistență medicală, ajuns la un nivel critic. Ei califică inițiativa autorităților drept ineficientă, în condițiile în care cheltuielile pentru realizarea acesteia, ar putea depăși cu mult potențialele venituri. 

Proiectul de lege își propune să reglementeze exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional, desfășurate de zilieri și vizează în special activitatea muncitorilor din domeniul agriculturii.

Astfel, după cum a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Stela Grigoraș, în cadrul ședinței Executivului, beneficiarii vor urma să întrețină un registru de evidență a zilierilor, în care să înregistreze toate persoanele înainte de începerea activității acestora, precum și să transmită extrasul din registrul vizat Inspectoratului teritorial de muncă, inclusiv pe suport electronic. Totodată, zilierii vor fi obligați să se înregistreze de sine stătător la Casa Națională de asigurări sociale, dar și să-și cumpere poliță de asigurare medicală.

”Zilierul va avea obligația de a se încadra de sine stătător în sistemul public de asigurări sociale obligatorii îb bază de contract individual cu Casa Națională de Asigurări sociale, dar și în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală”, a declarat Stela Grigoraș.

Inspectoratul de Stat al Muncii și Serviciul Fiscal de Stat ar urma să monitorizeze situația și să aplice amenzi, sancțiunile urmând a fi incluse în Codul Contravențional.

Premierul Pavel Filip a salutat atunci inițiativa și a propus extinderea categoriilor de persoane vizate în proiectul de Lege.

”Sper să fie aprobat și în Parlament. Este un proiect de lege foarte important. Din punctul meu de vedere se puteau regăsi mai multe domenii asupra cărora să se reflecte acest proiect de lege, dar este bine să începem cu domeniul agricol”, adeclarat premierul Pavel Filip.

Directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, consideră că astfel autoritățile își doresc și suplinirea Bugetului asigurărilor sociale și fondului asigurării obligatorii de asistență în medicină, ajunse la un nivel critic. Totodată, expertul a menționat că legea va fi una nefuncțională din cauza procedurilor complicate și costisitoare de înregistrare și evidență a zilierilor.

”Cred că unul din scopurile acestei inițiative este de a identifica acumulări mai mari în fondul asigurărilor sociale, care este unul deficitar, însă nu cred ca va fi unul fezabil. Costurile de administrare ale acestui proiect de lege sunt mult mai mare decât beneficiile eventuale. În general problema acumulărilor la fondul social nu stă în aceste mici instrumente, sau suplimente la instrumentele existente, ci mai degrabă în o reformă esențială a Fondului social, a mărimii plăților pentru CNAS, dar și în dezvoltarea de instrumente suplimentare pentru reglementarea domeniilor care generează grosul evaziunilor fiscale, în special remitențele”, a declarat Roman Chircă.

Proiectul de lege mai prevede că plata pentru activitatea zilierilor urmează să fie efectuată la sfârșitul fiecărei zile de muncă, iar nivelul remunerării nu trebuie să fie mai mic de 12 lei și 43 de bani pe oră. Ziua de muncă nu va putea depăși 8 ore, 5 ore pentru persoanele cu vârsta de la 15 la 16 ani și 7 ore pentru persoanele cu vârsta de la 16 la 18 ani, dar nu mai mult de 40 de ore pe săptămână și 90 de zile într-un an calendaristic.