După relegerea sa, lumea occidentală, Rusia și Ucraina așteaptă să vadă ce poziție va adopta liderul american cu privire la ajutorul militar crucial al Ucrainei și ce concesii va cere Moscovei și Kievului, cu atât mai mult cu cât se laudă că are o relație bună cu președintele rus Vladimir Putin, scrie sursa citată. 

După mai multe zile de tăcere, un purtător de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că nu vede „nimic în mod special nou” în primele declarații ale miliardarului în acest subiect.

Donald Trump, care a mai fost la Casa Albă din 2017 în 2021, „a fost președintele american care a recurs cel mai mult la metode ale unor sancțuni”, a adăugat el.

„Noi rămânem pregătiți de dialog, la un dialog pe picior de egalitate și reciproc respectuos”, a dat asigurări Peskov.

„În prima sa președinție a existat un astfel de dialog între Putin și el”, a apreciat purtătorul de cuvânt, potrivt căruia Kremlinul așteaptă în continuare „semnale” în acest sens de la Casa Albă.

Donald Trump a anunțat în mai multe rânduri că se pregătește să stea de vorbă cu omologul său rus, însă fără să prezinte o dată în acest sens.

Vladimir Putin s-a declarat, la rândul său, pregătit de o întrevedere sau discuție cu omologul său american.

Donald Trump a amenințat însă miercuri Rusia cu noi sancțiuni dacă nu încheie „acum” un acord cu Ucraina prin care să pună capăt conflictului lansat de Moscova în urmă cu aproape trei ani.

„Dacă nu ajungem la un acord în mod rapid, nu voi avea altă opțiune decât să cresc taxele, taxele vamale și sancțiunile vizând atât tot ceea ce poate fi vândut de către Rusia în Statele Unite, cât și în diferite țări care i se vor asocia”, a insistat președintele american.

Luni, în ziua învestirii sale, Donald Trump l-a somat pe Vladimir Putin să ajungă la un „acord” de pace, deoarece, în opinia sa, președintele rus „este pe cale să distrugă Rusia prin faptul că nu găsește o rezolvare” a conflictului.

În campania sa, Donald Trump a promis să pună capăt Războiului din Ucraina „în 24 de ore”, fără să spună vreodată cum anume.

El l-a numit pe fostul general Keith Kellogg – care i-a cerut Ucrainei mai multe concesii – drept emisar însăcrinat cu acest dosar.

Întoarcerea la putere a lui Trump este percepută drept un potențial punct de cotitură în conflict, în pofida faptului că intențiile acestuia rămân vagi.

Statele Unite sunt primul susținător militar al Ucrainei. Donald Trump a criticat acest ajutor în campania sa, însă după învestire nu a semnalat în mod clar dacă intenționează să-l mențină sau să-i pună capăt.

Ucraina se teme că poate fi împinsă la masa negocierilor într-o poziție defavorabilă, pentru că se află în dificultate pe front, și să fie constrânsă să cedeze teritoriile ocupate de către Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus drept condiție a unor negocieri obținerea unor garanții reale de la aliații săi, înttr-o postare pe Telegram, joi, în care rezumă un interviu acordat agenției Bloomberg.

„Problema este să aflăm dacă Ucraina va fi singură (…) sau dacă Ucraina va fi cu aliații săi”, a declarat el, apreciind că acest lucru se află la baza ”unor negocieri echitabile”.

Volodimir Zelenski a evocat săptămâna aceasta prezența unui contingent de trupe occidentale în cazul unui armistițiu.

Armata rusă înaintează neîncetat în estul Ucrainei împotriva unor trupe ucrainene epuizate și mai prost echipate.

Ministerul rus al Apărări a revendicat joi cucerirea sătucului Solone, în regiunea Donețk, în care concentrează luptele.

Statele Unite au impus deja mai multe rânduri de sanțiuni și embargouri importurilor din Rusia, care s-au redus puternic – de la 4,3 miliarde de dolari în perioada ianuarie-noiembrie 2023, la 2,9 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. De-acum mai puțin de 0,1 dintre importuri intră în țară.

Între produsele importate în Statele Unite se află mai ales îngrășăminte și metale.