Studiul „Declararea veniturilor și averilor procurorilor din Rep. Moldova” a analizat datele din declarațiile de avere ale circa 600 de procurori și 80 de agenți publici din Ministerul Justiției.  Potrivit autorilor studiului, suprafața medie a caselor și apartamentelor care sunt în proprietatea unei familii de procurori în anul 2020 era de peste 120 de metri pătrați. Unii dintre procurori au imobile ce depășesc suprafața de 600 de metri pătrați.  Valoarea declarată a unor imobile este derizorie, altele nu sunt reflectate în declarațiile de avere susține experta Transparency, Ianina Spinei:

”Case declarate de 160 de metri pătrați la o valoare de 48 de mii de lei, 182 metri pătrați la 38 de mii de lei și acestea nu sunt case care să fi fost oferite în donație și moștenire. În același timp, jurnaliștii de investigație vorbesc despre construiți, case și apartamente care nu sunt reflectate în declarațiile de avere, inclusiv în străinătate. Unii procurori, pentru a nu declara proprietățile pe care nu le-ar putea justifica recurg la divorțuri fictive”.

Circa o jumătate dintre procurorii incluși în studiu au declarat că dețin terenuri. Unei familii de procurori i-au revenit în medie patru terenuri cu o suprafață medie de aproape două hectare.

”Sunt familii de procurori care au declarat până la 163 de terenuri cu o suprafață de 93 de hectare. Sunt și alte persoane care au declarat terenuri cu o suprafață impresionantă. De exemplu, 55 de terenuri cu o suprafață de 30 de hectare, 44 de terenuri cu o suprafață de 25 de hectare. Am putea spune că sunt latifundiari”.

În ceea ce privește mijloacele de transport, unei familii de procurori îi revine în medie două automobile, unele dintre ele cu o valoare declarată diminuată față de cea de pe piață.

Unele împrumuturi făcute de unii procurori sunt de asemenea suspecte. S-a constat că unii procurori apar cu datorii pe care trebuie să le onoreze părinților, rudelor sau unor persoane fizice în valoare de până la 3 milioane de lei. În acest context există riscul declarării unor datorii fictive, mai spune experta.

Potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale în ultimii ani au fost stabilite pensii pentru mai mult de 200 de procurori.  La 1 ianuarie 2022, pensia medie lunară  a unui procuror reprezenta circa 18 mii de lei și depășește de circa șapte ori pensia medie lunară pe țară.

Pe parcursul a trei ani au fost verificate circa 1.900 de declarații de avere.

Potrivit procuraturii, pe parcursul a trei ani au fost pornite 44 de cauze penale împotriva procurorilor, din ele 40 la sută pe eventuale cazuri de corupție și conexe și 16 la sută pe cazuri de îmbogățire ilicită. Cele mai multe cauze penale au fost pornite în anul 2021.

În instanța de judecată au fost expediate 13 cauze penale în privința procurorilor dintre care 10 pe cazuri de corupție și unul pe îmbogățire ilicită.

Studiul, care  a fost efectuat în perioada anilor 2018-2020, arată că riscurile de corupție sunt mai mari în rândul procurorilor decât în rândul agenților publici din aparatul Ministerului Justiției.