Această creștere a vitezei curenților marini se manifestă peste tot pe glob, însă cele mai evidente efecte au fost consemnate la latitudinile tropicale. De asemenea, creșterea vitezei curenților oceanici a fost remarcată de la suprafață până la adâncimea de 2.000 de metri.

"Magnitudinea și larga răspândire a acestui fenomen de accelerare a curenților oceanici au fost detectate în întregul ocean planetar și până la adâncimea de 2.000 de metri și au fost o surpriză pentru noi", a comentat co-autorul acestui studiu, Janet Sprintall, oceanograf al Instituției de Oceanografie din cadrul Universității California din San Diego. "Deși ne așteptam ca intensificarea vântului din ultimele două decenii să aibă un astfel de efect asupra dinamicii curenților marini, faptul că această accelerație se manifestă atât în apele de suprafață cât și în cele de adâncime a fost un rezultat neașteptat care are probabil legătură cu încălzirea globală", a adăugat ea.

Viteza cu care vântul se propagă la suprafața oceanului a crescut în medie cu 1,9% pe deceniu. Această creștere a vitezei vântului transferă energie spre suprafața oceanului și spre apele de adâncime. Aproximativ 76% din apele oceanice de până la adâncimea de 2.000 de metri au cunoscut o creștere a energiei cinetice începând cu anii '90. În medie, viteza curenților oceanici a crescut cu aproximativ 5% pe deceniu începând din anii '90, conform studiului.

Acest studiu a fost coordonat de Shijian Hu, oceanograf la Institutul de Oceanologie din Qingdao, China. Hu, Sprintall și colegii lor au dorit să înțeleagă modificările globale suferite de curenții oceanici, în condițiile în care studii anterioare pe acest subiect au avut rezultate neconcludente. Spre exemplu, curenții din zona subtropicală, care transferă energie de la Ecuator spre poli s-au intensificat în ultimul secol. Însă unii curenți regionali majori, așa cum este Kuroshio din partea de vest a Oceanului Pacific de Nord, nu păreau să-și fi intensificat viteza.

În cadrul noului studiu, echipa a analizat vechile date cu privire la dinamica curenților oceanici dar și date noi, obținute de misiunea Argo - un proiect științific care folosește mii de plute autonome care adună informații cu privire la temperatura apei marine, salinitatea sa și curenți.

Creșterea vitezei curenților oceanici nu este imediat evidentă pentru că aceștia se deplasează oricum încet, conform unei declarații pentru The Washington Post făcută de un alt co-autor al studiului, Michael McPhaden, cercetător în cadrul National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA). Spre exemplu, Curentul Ecuatorial din Oceanul Pacific se deplasează cu viteza de 1,6 km/h iar această viteză a crescut doar cu 0,08 km/h în ultimul deceniu. Însă ținând cont de volumul enorm de apă care se deplasează în acești curenți, este nevoie de o cantitate semnificativă de energie pentru a genera această accelerare.

Autorii studiului susțin că aceste modificări sunt mai accentuate decât ar fi fost așteptat în urma variațiilor naturale, ceea ce ar indica ca principal suspect încălzirea globală.

Sunt încă multe întrebări care necesită răspuns cu privire la circulația curenților oceanici. Spre exemplu, se cunosc foarte puține despre dinamica acestora la adâncimi mai mari de 2.000 de metri. Înțelegerea schimbărilor de dinamică a curenților oceanici este importantă pentru a înțelege schimbările climatice și efectele lor. Curenții oceanici transportă căldură dintr-o parte în alta a globului și influențează habitatele marine, clima și temperaturile locale.

Sursa:Agerpres