Potrivit unui comunicat al Guvernului finlandez, scrisoarea a fost semnată de liderii a 19 state membre, printre care și președintele român Klaus Iohannis. Celelalte state semnatare sunt Belgia, Țările de Jos, Italia, Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, România, Spania, Suedia, Slovacia, Danemarca, Cehia și Estonia, toate și țări membre NATO, transmite Calea Europeană.

„Consolidarea apărării UE este o problemă existențială pentru Finlanda și pentru întreaga Europă. Aceasta înseamnă că trebuie să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție. Stimularea finanțării private este o prioritate-cheie. Pentru Finlanda, ar fi important ca finanțarea să poată fi utilizată direct pentru producția de muniții, ceea ce nu este posibil în prezent”, afirmă prim-ministrul Orpo.

În scrisoare, șefii de stat subliniază necesitatea urgentă de a mobiliza investiții suplimentare în sectorul apărării pentru a consolida capacitatea de apărare și securitatea globală a UE.

Guvernul finlandez amintește că există încă limite privind capacitatea Băncii Europene de Investiții de a finanța proiecte de apărare.

„În ciuda flexibilității adăugate anul trecut la normele de finanțare, BEI nu poate participa în prezent în mod direct la proiecte de producție în domeniul apărării”, este exemplul dat de instituția finlandeză.

Scrisoarea propune ca lista activităților excluse de la finanțarea BEI să fie reevaluată pentru a reflecta prioritățile politice actuale ale UE.

Acest lucru ar însemna că, în viitor, BEI ar putea oferi finanțare pentru proiectele tradiționale din industria de apărare.

În al doilea rând, proporția de finanțare alocată apărării ar trebui să crească.

O a treia măsură propusă în scrisoare este emiterea de către BEI de obligațiuni cu destinație specială pentru proiectele de apărare. În prezent, BEI emite obligațiuni destinate proiectelor de tranziție curată, de exemplu.

„Schimbarea profundă a mediului de securitate european, care afectează toate statele membre în diverse moduri, necesită consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a UE. În acest sens, este necesar, de asemenea, ca BEI să joace un rol mai puternic pentru a răspunde nevoilor urgente de investiții ale UE”, subliniază cei 19 semnatari.

Această declarație este o continuare a scrisorii trimise în martie 2024. La acea dată, 14 șefi de stat ai UE au solicitat BEI să își sporească investițiile pentru a consolida capacitățile de apărare și securitate ale UE.

Scrisoarea vine cu doar câteva zile înainte de o reuniune a șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, la care participă și premierul britanic Keir Starmer și secretarul general al NATO Mark Rutte, întâlnirea fiind dedicată modalităților concrete de consolidare a capacităților de apărare la nivel european.

În cadrul acestei întâlniri, președintele Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării, în linie cu poziția țării transmisă de ministrul Emil Hurezeanu cu prilejul primei întâlniri cu secretarul general la NATO, Mark Rutte.

Discuțiile legate de responsabilitatea Uniunii Europene față de propria apărare s-au intensificat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

În prima conferință de presă din acest an, liderul american a declarat că țările NATO trebuie să-și crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, o temă care cel mai probabil va deschide dezbaterile despre cheltuielile destinate apărării în cadrul summitului Alianței, ce va avea loc în Haga, luna iunie a acestui an.