Mica națiune din Pacific a fost izolată după erupția de pe 15 ianuarie a vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha'apai, una dintre cele mai puternice erupții vulcanice din lume din ultimele decenii, soldată cu daune însemnate și cu ruperea cablului de comunicații care leagă țara la rețelele globale de internet și telefonie.

Între timp, cablurile de telefonie din Tonga au fost reconectate, dar țara insulară va rămâne fără internet pentru cel puțin o lună de zile.

Avioane militare din Australia și Noua Zeelandă au aterizat joi pe principalul aeroport al arhipelagului din insula Tongatapu, au anunțat autoritățile. În ziua anterioară, pista a fost în cele din urmă curățată de stratul de cinci până la zece centimetri de cenușă vulcanică ce o făcea inutilizabilă, scrie Agerpres.

Australia a trimis joi un prim avion C17 Globemaster încărcat cu ajutoare, în timp ce un avion C-130 Hercules a Noii Zeelande a aterizat și el pe Aeroportul Internațional Fua'amotu.

Avionul din Noua Zeelandă a fost încărcat cu „ajutoare umanitare și materiale de intervenție în caz de dezastre, inclusiv containere cu apă, truse de igienă, adăposturi temporare, generatoare și echipamente de comunicații”, a declarat ministrul Afacerilor Externe din Noua Zeelandă, Nanaia Mahuta.

Clădiri acoperite de cenușă și pereți prăbușiți. Din cauza poluării apei, există „un risc tot mai mare de boli precum holera”

Primele imagini din Nuku'alofa, capitala Tonga, arată clădiri acoperite cu cenușă, pereți prăbușiți și străzi pline de pietre, trunchiuri de copaci și alte resturi. Aproximativ 84.000 de persoane, peste 80% din populația din Tonga, au fost afectate de erupția vulcanului și de tsunami, a indicat ONU.

Arhipelagul se confruntă mai ales cu o nevoie urgentă de apă potabilă. „Rezervele de apă din Tonga au fost grav afectate de căderile de cenușă și de apa sărată provenită de la tsunami”, a declarat Katie Greenwood de la Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Potrivit acesteia, există „un risc tot mai mare de boli precum holera și diareea”.

Rezervele alimentare din Tonga ar putea să nu fie suficiente. „Toată agricultura este distrusă”, a declarat președintele Adunării Naționale a Țării, Fatafehi Fakafanua.

Deoarece avioanele pot ateriza din nou în arhipelag, numeroase națiuni și-au oferit ajutorul. Japonia a anunțat expedierea a două aeronave C-130. Alte țări, inclusiv China și Franța, au anunțat la rândul lor că oferă asistență umanitară.

Măsurile stricte menite să prevină pătrunderea în țară a COVID-19, de care Tonga a fost ferită până acum, vor rămâne în vigoare. Ajutoarele vor fi livrate fără niciun contact fizic, iar echipajele și pasagerii vor petrece puțin timp la sol.

Erupția vulcanică: un dezastru „fără precedent”. Valuri de 15 metri înălțime au măturat toate casele de pe unele insule

Ajutoarele vor sosi, de asemenea, pe cale maritimă. Două nave din Noua Zeelandă, HMNZS Wellington și HMNZS Aotearoa, care transportă apă potabilă și o unitate de desalinizare capabilă să furnizeze 70.000 de litri pe zi, sunt așteptate să sosească vineri în Tonga. Australia intenționează să trimită nava militară HMAS Adelaide în aceeași zi, încărcată cu echipamente de purificare și două elicoptere Chinook.

Guvernul din Tonga a catalogat erupția un dezastru „fără precedent”, precizând că valuri de până la 15 metri înălțime au distrus toate casele de pe unele insule. Trei persoane au fost declarate decedate.

Erupția vulcanică a fost auzită până în Alaska, la peste 9.000 de kilometri distanță. O ciupercă de fum de 30 de kilometri înălțime a dispersat cenușă, gaz și ploi acide pe cele 170 de insule ale arhipelagului Tonga.

Evenimentul a provocat o enormă undă de șoc radiată de erupție care a traversat planeta, deplasându-se cu o viteză de 1.231 km/h, potrivit Institutului Național de Cercetare a Apei și Atmosferei din Noua Zeelandă.

Va fi nevoie de cel puțin patru săptămâni pentru restabilirea conexiunii la internet în Tonga de către distribuitorul american SubCom.