Președinția propune modificarea modalității de susținere a BAC-ului, anunță Adevărul. Inițiativa prevede introducerea examenului național, care presupune un număr mai mic de discipline decât bacalaureatul, pe un domeniu mai îngust, iar susținerea acestuia va permite tinerilor să-și continue studiile în anumite instituții, inclusiv din învățământul superior.

Propunerea este ca fiecare elev să primească la încheierea studiilor un certificat de finalizare a școlarizării. Iar liceenii care vor dori să susțină și bacalaureatul ar urma să depună o cerere în acest sens către administrația școlii. Acum situația este inversă: scriu cerere cei care nu vor să susțină examenele de bacalaureat.

Ziarul de Gradă publică reacția ex-viceministrei Educației Liliana Nicolaescu-Onofrei, privind inițiativa Președinției de a modifica Codul Educațional. Aceasta a scris pe pagina sa de facebook că „Am asistat la o dublă demonstrație de incompetență (in)conștientă. Ceasta argumentează că președintele Dodon nu știe că, astăzi, absolvenții de liceu care nu au reușit să susțină acest examen primesc acest certificat. Președintele Dodon nu știe că, astăzi, în conformitate cu art. 3 al Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, fiecare licean depune o cerere pentru susținerea examenului. Președintele Dodon nu știe că, și astăzi, examenele de BAC se susțin la patru profiluri: Umanist, Real, Arte și Sport. Și, apropo, subliniază Liliana Nicolaescu-Onofrei, domnul Dodon, cuvântul „licean” se scrie cu un singur „e”!.

Gheorghe Erizanu remarcă în Ziarul Național că Igor Dodon vrea să facă din viitorii tractoriști viitori preoți și din viitorii depanatori viitorii profesori în liceele cu Bac moale. Să punem bazele unei societăți moi, cu gânduri moi. S-o putem ușor acoperi cu budionovka. Crucea să fie grea. Și unica dreaptă.

Manualele de literatură să fie un fel de abecedare. Foarte laxe (ușurele). Ca ei, supremii, să poată scrie ce vor, iar noi să putem citi ce vor ei. La o adică, nici nu trebuie să citească nimeni. Ne vor povesti de la televiziunile lor. Ca să fime ei noi tari. Într-o societate moale.

În fine, ziarele de la Chișinău reflectă întâlnirea guvernelor de la București și de la Chișinău, care a avut loc la Piatra Neamț. "Moldova și România sunt două inimi gemene", titrează cotidianul Timpul, citându-l pe premierul Pavel Filip, care a mulțumit pentru împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de București.

"Principalele obiective ale reuniunii interguvernamentale au vizat continuarea și dezvoltarea cooperării bilaterale", punctează ziarul Timpul. Info-Prim Neo reliefează că principalul anunț făcut la conferința de presă comună a celor doi premieri s-a referit la decizia Comisiei Europene de a majora "cu 30 de milioane de euro grantul acordat Republicii Moldova pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, ceea ce va face posibilă darea în exploatare a gazoductului până la finele anului 2018, și nu 2019, cum era planificat anterior.

Ziaristul Petru Bogatu observă că ședință comună de guvern a Executivelor din România și Republica Moldova, de la Piatra Neamț s-a desfășurat anume la 23 martie, zi cu semnificații istorice deosebite.

Acum 99 de ani, la 23 martie 1918, după ce comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii, la Iași a avut loc o ședință comnă de guvern la care, în afară de membrii Executivului Regatului României, au participat reprezentanții Basarabiei Pan Halippa, Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu. Aceștia au prezentat solicitările de unire ale mai multor regiuni dintre Prut și Nistru. La 24 martie 1918, I. Inculeț, D. Ciugureanu și P. Halippa au adus la cunoștința deputaților Sfatului Țării poziția Guvernului român în privința unirii, care s-a bucurat de susținere. După dezbaterea chestiunii unirii, la 27 martie/9 aprilie 1918, în ședința Sfatului Țării s-a votat unirea Basarabiei cu România.