"Suntem într-o țară liberă și se aud și voci care pun la îndoială importanța Centenarului. Se aud voci care spun 'România 100' și care ne reproșează că suntem prea tineri din punct de vedere politic. Se mai găsesc unii în treabă să spună că nu am făcut noi Unirea, că ne-au făcut-o alții, că norocoși fiind am primit totul de-a gata și am reușit în 1918 să facem o țară mare, frumoasă, rotundă, pe care nu am știut întotdeauna să o chivernisim bine, după rânduială. Alții spun că Marele Război ne-a ajutat, că dacă nu era războiul nu se înfăptuia nici România aceasta întregită. Alții spun că am avut vecini slabi sau că șansa noastră a fost căderea marilor imperii. Știți că atunci s-au prăbușit patru imperii numai în regiunea noastră - Imperiul German, Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Țarist. Acum ăsta din urmă s-a prăbușit de formă, că a reînviat sub o altă formă, mai primejdioasă pentru noi. În fine. Fiecare încearcă să dea explicații în legătură cu ceea ce a făcut națiunea asta a noastră în anii de la finele Primului Război Mondial" a declarat Ioan Aurel Pop, într-o conferință intitulată "Rădăcinile istorice ale Marii Uniri", susținută la Sala Unirii, relatează Agerpres.

Istoricul a adăugat și că sunt foarte mulți care spun că Unirea "nu are niciun temei", că românii au fost "răzleți în Evul Mediu, oameni ai nimănui", că nu erau conștienți de niciun fel de unitate, că "nu-i lega nimic, nici limba, nici credința, nici obiceiurile, nici felul de a-și înmormânta morții, nici felul de a-și face nunțile, nici botezurile, biserica era slabă și prezentă pe ici, pe colo, voievozii erau, câte unii, viteji, mulți lăudăroși, alții amărâți și chinuiți, țăranul muncea fără niciun rost".

Ioan Aurel Pop a opinat că dacă le iei pe rând, aceste lucruri poți să le constați ca fiind reale. "Dar să se fi înfăptuit Unirea asta fără niciun fel de temei? Oare numele acesta de Țară Românească să nu aibă niciun rost? Să vină de nicăieri și să plece spre nimic?", a spus academicianul.

Ioan Aurel Pop a subliniat că Unirea are "niște rădăcini istorice" și că nicio faptă trainică nu se poate face după voința altcuiva.

"Iar unirea asta a românilor, dacă s-ar fi făcut printr-o decizie artificială, luată numai de oameni politici, nu ar fi durat. (...). Actul lor a fost trainic pentru că, în primul rând, l-au dorit românii. Sigur că în al doilea, al treilea, al patrulea rând putem zice că au fost slabe puteri din jur, că au căzut imperiile, că a câștigat Antanta războiul și ne-a prins pe noi în tabăra bună, că ne-am apărat la Mărăști, Mărășești, Oituz cum am putut, a venit apoi dezastrul, am mutat capitala la Iași, ne-am temut că va fi cucerită și bucata aceea de Moldova - păream ai nimănui și totuși, vorba lui Blaga, la final s-au arătat 'poemele luminii'. Dar la baza acestor 'poeme ale luminii' stă munca asta tăcută a românilor, care au știu în istorie, în momente grele, să fie și demni, și drepți, și adevărați, dar mai ales iubitori și buni. (...) dacă nu ar fi avut dreptatea de partea lor, marile puteri în 1919-1920 nu ne-ar fi făcut cadou nouă unirea. Că nu iubea nimeni pe români în asemenea măsură ca să ne pună pe tavă un cadou de asemenea amploare. Faptul că marile puteri au recunoscut la Paris, la Saint Germain, la Trianon, că deciziile de unire luate de români la Chișinău, la Cernăuți și la Alba Iulia au fost drepte, ne-au dat curaj să mergem mai departe", a conchis istoricul.

Președintele Academiei Române a lansat sâmbătă la Sala Unirii și volumul "Istoria, adevărul și miturile", eveniment desfășurat în cadrul celei a XI-a ediții a Târgului de Carte "Alba Transilvana".