Experții atenționează că acest fenomen, folosit în scopul dezinformării și manipulării, a migrat în mediul online, iar pentru acest spațiu, nu există o legislație care să prevadă sancțiuni.

Tranziția R. Moldova către un spațiu informațional securizat și responsabil precum cel al Uniunii Europene implică respectarea diversității și drepturile omului de a lua o decizie fără manipulare. Discursurile de discriminare utilizate în campaniile electorale din ultimii ani arată cetățenii trebuie să se informeze din surse media echidistante, a explicat managerul de proiecte și drepturile omului în cadrul Delegației UE la Chișinău, Eduard Pesendorf.

„În relațiile externe, UE susține lupta împotriva discursului de ură și a crimelor bazate pe ură pe plan global, dar, de asemenea și în regiune (n.r. Rep. Moldova). Ar trebui să ne implicăm mai mult pentru contracararea discursului de ură pe online, promovarea incriminării discursului de ură, colectarea de date, dezvoltarea de capacități, și multe alte activități”, a declarat acesta.

În prezent, după doi ani de modernizare și adaptare a legislației R. Moldova la normele europene, spațiul  audiovizual este mai protejat și mai puternic împotriva unor astfel de atacuri de violență, însă discursul de ură migrează în online, unde devine mai periculos pentru că nu poate fi monitorizat, a declarat președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu-Eșanu.

 „Ne bucurăm foarte mult că am avut un singur caz pe care am dat o sancțiune în această campanie electorală, însă acest fapt nu înseamnă că situația este roz. Înseamnă că situația a migrat în online, unde, din păcate, este un teren fertil și atrage tot felul de forme de violență verbală, și toată această agresiune care s-a mutat în online, online-ul nefiind supus acelorași reglementări, precum este supus audiovizualul. Iată că e un mediu care, cu regret, este foarte des folosit și de politicieni, și de actori electorali ca să lanseze de acolo diferite atacuri”, a precizat președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu-Eșanu.

Experta Irina Corobcenco de la Promolex, consideră că discursul de ură distribuit în mediul online poate afecta chiar jurnaliștii, care preiau informațiile drept sursă veridică.

„Acest tip de discurs se manifestă preponderent în media online, pe rețele sociale și aplicații mobile, pentru că oamenii, în general, tratează mediul online ca fiind un sat fără câini. Există niște reguli ale comunității Meta (n.r. Facebook, Instagram), nu sunt luate în considerare de către utilizatori. Vorbim și de TikTok, Telegram, am observat că au devenit și surse pentru știri media, care practic se informau din canalele de Telegram”, a mai menționat Irina Corobcenco

Masa rotundă cu tema „Lecții învățate: monitorizarea discursului de ură în media în campania electorală” a fost organizată de Consiliul Europei, în cooperare cu Consiliul Audiovizualului.