Secretarul general al NATO a declarat, în urma discuțiilor, că nu vor fi făcute concesii Rusiei și că politica “ușilor deschise” va fi continuată. Potrivit lui Stoltenberg “Rusia nu poate dicta NATO să accepte sau nu anumite țări în Alianță”.

Presa internațională analizează negocierile dintre NATO, SUA și Federația Rusă

Cu toate acestea, în cotidianul The New York Times a apărut un articol în care se arată că “aceasta este doar poziția oficială de la conferința de presă”. De fapt, SUA și NATO au fost de acord cu poziția Rusiei, conform căreia Ucraina și Georgia nu vor fi acceptate în Alianță, cel puțin pe termen scurt și mediu. Publicația a făcut referire la declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai administrației americane și ai NATO. Ca dovadă, este prezentat faptul că nici Ucraina și nici Georgia nu au primit încă așa-numitul “MAP”, care este un plan de acțiune pentru aderare. Acesta este documentul care definește, fără ambiguitate, perioada de timp după care o țară este admisă în NATO.

La rândul său, publicația poloneză Wirtualna Polska citează o declarație a ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, care a semnalat faptul că Rusia continuă să considere SUA ca principal partener al negocierilor și percepe negocierile cu SUA ca fiind cele mai importante din cele trei paliere: Rusia-SUA, Rusia-NATO și Rusia-OSCE. De fapt, acest lucru arată în mod clar că decizia Statelor Unite este cea care este capabilă să blocheze toate celelalte decizii, care sunt luate de Occidentul colectiv.

Presa poloneză notează faptul că negocierile Rusiei cu SUA și NATO au arătat în mod clar că nu va exista niciun război pentru Ucraina. În schimb, va avea loc “o redistribuire a sferelor de influență în Europa”, care nu poate decât să afecteze țările din Europa de Est. În special, se constată faptul că, în final, Europa de Est ar putea primi un statut de “regiune neutră din punct de vedere militar”, după exemplul Suediei și Finlandei.

Presa germană a semnalat faptul că, inițial, Occidentul a reacționat extrem de negative la declarațiile unuia dintre adjuncții ministrului de externe al Federației Ruse despre disponibilitatea unui răspuns militar pentru a opri amenințările împotriva Moscovei. Ulterior, a existat o reacție pozitivă, după ce președintele Vladimir Putin “a mai îndulcit” aceste declarații.

Contactele între SUA și Rusia pentru aplanarea tensiunilor s-au înmulțit în ultimul an

Comentariul autorului: Cel mai mare câștig al negocierilor din această săptămână dintre reprezentanții ruși și cei ai Occidentului au constat în faptul că părțile s-au așezat la masă și au discutat despre problemele internaționale din domeniul securității, care s-au acumulat și au creat tensiuni fără precedent. În urmă cu numai câteva luni, acest lucru părea să fie imposibil.

Deși, la o primă vedere, lucrurile arată rău și se pare că între părți nu s-a ajuns la niciun compromis, fiecare susținându-și punctul de vedere, o analiză mai atentă demonstrează faptul că au existat și anumite progrese, care, pe termen mediu și lung, pot să detensioneze situația și să restabilească echilibrele pierdute.

Trebuie semnalat faptul că, în mai puțin de două luni, între Rusia și SUA au existat mai multe contacte decât în ultimul an. Astfel, în luna decembrie, președinții Vladimir Putin și Joe Biden, au purtat două convorbiri în regim de videoconferință, iar pe 10 ianuarie s-au desfășurat negocieri la nivelul Ministerelor de Externe ale celor două state.

De asemenea, pentru prima dată, după o lungă perioadă de întrerupere, pe 12 ianuarie, s-a desfășurat o reuniune a Consiliului Rusia-NATO. Între altele, reprezentanții Alianței și-au exprimat disponibilitatea pentru reluarea activității misiunilor diplomatice de la Bruxelles și Moscova.

Dacă privim partea plină a paharului, s-ar părea că în relațiile dintre Rusia și Occident apar semne de dezgheț.

Evident că și divergențele dintre părți sunt unele majore, dar restabilirea dialogului poate contribui la aplanarea treptată și nivelarea acestora.