Mai mulți preoți din cadrul Mitropoliei Moldovei au fost surprinși de Ziarul de Gardă în Aeroportul Internațional Chișinău, în dimineața zilei de marți, 20 august. Întrebați care este destinația și scopul deplasării lor, fețele bisericești nu au dorit să răspundă.

ZdG a constatat că biletele pentru preoții din Republica Moldova au fost procurate prin intermediul unei companii de turism din Rusia și au fost achitate în numerar.

Presa de la Chișinău a scris că mai multe grupuri de preoți de la Mitropolia Moldovei ar face „pelerinaje” la Moscova, plătite de oligarhul Ilan Șor, și că fețele bisericești ar primi și carduri MIR, pe care ar urma să primească bani de la acesta. Acest fapt a fost negat de unii dintre preoții cu care a discutat Ziarul de Gardă.

Vicarul Mitropoliei Chișinăului și al Întregii Moldove, Ioan Moșneguțu, a confirmat pentru Ziarul de Gardă că mai mulți preoți din Republica Moldova efectuează pelerinaje în Federația Rusă, însă spune că acestea nu sunt organizate de către Mitropolia Moldovei și că nu știe cine este organizatorul și finanțatorul.

Europa Liberă informează că Ucraina interzice Biserica Ortodoxă Rusă și dă ultimatum preoțimii ucrainene care ascultă de ea.

Parlamentul Ucrainei, Rada, a adoptat la 20 august, în a doua lectură, finală, o lege care prevede interzicerea în Ucraina a Bisericii Ortodoxe Ruse și dă un ultimatum „organizațiilor religioase” ucrainene cu legături în Rusia.

Ca și în Republica Moldova, o ramură a ortodoxiei ucrainene a fost dirijată în mod tradițional din Rusia. Clerul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Moscova a fost acuzat mereu de legături și simpatii cu conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse, cunoscută pentru subordonarea ei politică față de actuala conducere de la Kremlin.

Cealaltă biserică ortodoxă importantă, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, este autocefală și sprijină războiul de apărare. După invazia rusă din Ucraina, începută în februarie 2022, capii bisericii pro-ruse au spus mereu că au rupt legăturile cu Moscova, dar n-au fost crezuți de politicienii de la Kiev.

Ilan Șor, în spatele afacerii cu statul, la gările auto, titrează portalul Anticorupție.

Proiectul de concesionare a gărilor auto a fost scris, promovat și adoptat cu o viteză uluitoare de către guvernul Filip, în condiții opace și cu semne evidente de trucare, susține liderul CUB, Igor Munteanu, care mai spune că la baza încheierii contractului cu statul a stat un studiu de fezabilitate scris de „Alternative Internaționale de Dezvoltare”, o asociație ghidată din umbră de Ilan Șor.El consideră că ar trebui să urmeze acțiuni ale procurorilor pe cauza celor care au viciat concursul și care le-au oferit „oamenilor lui Șor cea mai largă infrastructura de transport public”.

Agenția Proprietății Publice (APP) a inițiat, luni, 19 august, procedura de preluare a Complexului unic al Gărilor și Stațiilor Auto de la SRL Gările Auto Moderne, în calitate de partener privat, și transmiterea acestuia în gestiunea Întreprinderii de Stat Direcția pentru exploatarea imobilului.

Piața energetică europeană - o salvare pentru Republica Moldova, scrie Jurnal.md.

Din anul 2022, Republica Moldova este sincronizată cu rețeaua electrică europeană, fiind astfel parte a sistemului energetic al blocului comunitar. Asta înseamnă o piață mare, diversă, cu investiții atât în producerea de curent din surse curate, cât și în infrastructura de transport între diferite țări și regiuni.Rusia are, însă, o infrastructură învechită care nu poate asigura propria populație cu energie electrică și folosește exporturile de curent pentru șantaj politic. Concluziile aparțin mai multor experți în domeniul energetic de la Chișinău, citați de Jurnal.md.

Coniacul armenesc nu mai place Moscovei, titrează agenția IPN.

Rusia a depistat grave neajunsuri în coniacul armenesc, după declarațiile premierului Armeniei Nikol Pașinean privind ieșirea din „ОДКБ” (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă a țărilor CSI), scrie IPN, care preia un articol de pe „Nasha Niva”, o publicație bielorusă în exil.

Situația reeditează înscenarea părții ruse care, începând cu 2006, a impus embargou vinurilor moldovenești, ca răzbunare pentru că Republica Moldova a îndrăznit să implice UE în controlul segmentului transnistrean al frontierei.

Și în 2010 șeful serviciului sanitar rus, Ghenadii Onișcenko, spunea că vinul moldovenesc e „bun numai de vopsit garduri”. Iar semnarea pe 28 noiembrie 2013 de către conducerea de la Chișinău a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, a generat reluarea interdicțiilor pentru vinurile moldovenești, amintește publicația.

Acum, supărat pe Yerevan, Kremlinul afirmă că aproape 90% din coniacurile armenești furnizate Rusiei „nu respectă standardele de calitate”.

Embargourile instituite de către Federația Rusă a permis reorientarea mărfurilor moldovenești, inclusiv a băuturilor alcoolice, către piețe mai previzibile, iar Uniunea Europeană, recunoscută pentru standarde înalte de calitate, a devenit partenerul comercial principal al Republicii Moldova, amintește IPN.