Această instituție a publicat marți o analiză de 40 de pagini, în care estimează în special că acest proiect de lege depus joia trecută de formațiunea conservatoare PiS este o ''tentativă de a forța judecătorii (...) să aplice toate reglementările votate de majoritatea aflată la putere'', chiar dacă un tribunal le consideră a fi ''incompatibile cu norme legale superioare''.

Prin legislația propusă, formațiunea PiS încearcă să introducă măsuri disciplinare pentru acțiuni cum ar fi contestarea legalității numirilor în sistemul de justiție. Sancțiunile pot merge până la excluderea unui magistrat care contestă legalitatea numirii unui alt magistrat sau în cazul unor ''activități cu caracter politic'' ori care pot ''dăuna funcționării sistemului de justiție''.

Conform raționamentului făcut de Curtea Supremă în analiza sa, este ''foarte probabil'' ca acest text, odată adoptat, să conducă la ''declanșarea de către instituțiile europene a unor proceduri de constatare a nerespectării de către Polonia a angajamentelor ce decurg din tratate și, pe termen mai lung, la necesitatea părăsirii Uniunii Europene''.

Noul proiect de lege este propus la o săptămână după ce Curtea Supremă poloneză a estimat că noul Consiliu Național al Magistraturii (KRS), organismul ce recomandă președintelui numirea judecătorilor și care a fost constituit în urma reformelor în justiție criticate de Bruxelles și de opoziție, nu oferă garanții de independență față de puterea politică. Hotărârea Curții Supreme poloneze urmează unei decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE), care în noiembrie a statuat că îi revine Curții Supreme poloneze să se pronunțe în această chestiune.

Mai multe organizații ale magistraților, precum și Fundația Helsinki pentru drepturile omului și Comitetul de apărare a democrației (KOD, organizație a opoziției poloneze) au lansat un apel pentru desfășurarea de proteste miercuri seară în fața parlamentului de la Varșovia și în fața tribunalelor din circa 100 de orașe poloneze.

Intrarea în vigoare a acestui text ar marca ''sfârșitul separației puterilor și revenirea la puterea unică pe care am cunoscut-o în epoca Poloniei comuniste'', consideră Danuta Przywara, președintele Fundației Helsinki din Polonia.

Vasta reformă a sistemului judiciar polonez, demarată cu patru ani în urmă de formațiunea conservatoare PiS, care în octombrie a câștigat din nou alegerile legislative, este considerată de Bruxelles și de opoziția poloneză o încercare de subordonare a justiției de către politic.

Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe această temă și a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancțiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a promis că se va opune.

În cazul legilor despre care apreciază că încalcă dreptul comunitar, Comisia Europeană se poate adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cum a procedat ultima dată în octombrie cu privire la legea privind noul regim disciplinar al judecătorilor, transmite AGERPRES.