Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”, scrie Calea Europeană.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

“Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către țările membre și consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puțini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toți secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbați, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbații încearcă să-și păstreze funcțiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo șansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidați din Europa de Est drept potriviți în mod special. Țările din regiune sunt pe primele locuri la creșterea cheltuielilor militare și în demersurile pentru ca Alianța Nord-Atlantică să-și consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuși, nu ar sprijini astfel de candidați în prezent, considerând estul Alianței – și țările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănțuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situația actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcție de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opțiunea menționată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas și ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puțin frecvent menționate nume, este format din șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, președinta slovacă Zuzana Caputova și președinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziție din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidați sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland și șefa diplomației canadiene Melanie Joly. Totuși, întrucât Alianța se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare și statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obțină funcția.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce își poate păstra sângele rece – și respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiția pentru funcțiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidențiale din SUA – un scenariu pe care unii aliați ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspirațiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilitățile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăși șefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat așteptările, declarând în noiembrie presei din țara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuși, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de așteptat să aibă obiecții față de un nume de la Londra și insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Țărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradițional o alegere populară pentru această funcție, deținând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele șase decenii.

Întrebat despre aceste speculații, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total și să facă ceva complet diferit”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obține sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente față de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcție.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculații”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

”Acesta este mai mult un coș cu nume la care se gândește oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.