Expertul SPD în politică externă, Nils Schmid, a declarat în ediția de duminică a ziarului Die Welt:”Cuvintele lui Macron sunt surprinzătoare”.

“NATO nu a amenințat niciodată Rusia, dar a creat un cadru comun pentru aspecte de securitate prin Actul Fondator NATO-Rusia”, a indicat politicianul social-democrat.

Acum, a spus el, se pune problema asigurării securității europene în fața și împotriva Rusiei.

“Atât timp cât Rusia urmărește o politică externă imperialistă nu este posibilă o ordine paneuropeană a păcii care să includă Rusia”, a punctat Schmid.

Ulrich Lechte, expert în politică externă al FDP, a lăudat eforturile diplomatice ale președintelui francez, dar a amintit că Rusia stă la originea agresiunii militare.”O inițiativă bună, dar disponibilitatea Rusiei și a Ucrainei este condiția de bază pentru astfel de negocieri. Agresiunea a venit întotdeauna de la Moscova”, a continuat el.

Jurgen Trittin, din partea Verzilor, a declarat pentru Die Welt că “garanțiile de securitate sunt importante, dar nu în mod unilateral. Cei care le cer trebuie să prezinte mai întâi garanțiile de securitate promise Ucrainei”.

Președintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu președintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite. ”Aceasta înseamnă că unul din punctele esențiale pe care trebuie să le soluționăm – așa cum a spus mereu președintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porțile sale și desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce țin de pace. Și de aceea trebuie să îl pregătim”, a spus Macron.

La 8 februarie, cu doar câteva săptămâni înainte de invazia rusă, Putin a declarat, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Macron la Moscova, că Rusia va continua să încerce să obțină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale trei cerințe de securitate: să nu mai extindă NATO, să nu desfășoare rachete în apropierea granițelor sale și să reducă infrastructura militară a NATO în Europa la nivelul din 1997, când statele din Europa Centrală și de Est nu erau parte a Alianței Nord-Atlantice, doar Polonia, Cehia și Ungaria fiind invitate la acel moment să se alăture NATO.

Atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz au menținut o linie de contact politic cu Vladimir Putin și înainte și după invazia militară a Moscovei în Ucraina, dar în politica externă și de securitate a Germaniei a fost declanșată a revizuire a abordării conciliante față de Rusia, prin cunoscutul discurs al lui Scholz privind “Zeitenwende”.

Într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, președintele Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, a explicat rațiunile istorice pentru care Berlinul a încercat să construiască un parteneriat cu Rusia, dar a indicat că acest lucru nu mai este posibil.

Pentru a înțelege politica germană față de Rusia, trebuie să ne întoarcem în istorie. Trebuie să ne amintim că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost responsabilă pentru moartea a 20 de milioane de oameni care trăiau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, fără acordul Rusiei, Germania nu ar fi fost reunificată. Așadar, politica germană față de Rusia a fost mult timp influențată de un sentiment de vinovăție și de recunoștință”, a explicat diplomatul german, fost consilier pentru politică externă și securitate al Angelei Merkel.

Însă, a arătat Heusgen, președintele rus Vladimir Putin “a distrus baza comună pe care am încercat să o construim atunci când a început invazia sa la scară largă în Ucraina și acum “trebuie să fim foarte duri ca răspuns la războiul Rusiei”.