Maia Sandu a procedat corect atunci când a decis să propună un candidat competent la funcția de premier, însă, alături de PAS s-a pomenit într-o situație jenantă, întrucât deputații acestei formațiuni nu vor vota propriul candidat, comentează editorialistul de la Ziarul Național Nicolae Negru. El crede că socialiștii nu-și doresc alegeri anticipate în acest moment, Dodon și PSRM se află pe o traiectorie descendentă în intențiile de vot și e firesc ca ei să tragă de timp. Învestirea unui guvern PAS le-ar permite să pună o parte din responsabilitatea care le revine pentru dezastrul în care se află R. Moldova pe umerii Maiei Sandu și ai PAS, a explicat Nicolae Negru. Totodată, el crede că socialiștii și reprezentanții Platformei Pentru Moldova ar putea să nu voteze Guvernul condus de Natalia Gavriliță, dacă programul de guvernare ar conține obiective concrete de aderare la UE și NATO.

Un nou ministru la Interne, într-un guvern condus de Gavriliță, va limita spațiul pentru fraude electorale, scrie Gazeta de Chișinău. Eventuala învestire a unui nou Guvern, în frunte cu Natalia Gavriliță, ar trebui să-i pună în gardă pe socialiști, sugerează analistul politic Anatol Țăranu. Votând candidatura propusă de președinta Maia Sandu, pentru a amâna cât mai mult posibil dizolvarea actualului Parlament, PSRM trebuie să înțeleagă că astfel vor promova un nou ministru la Interne, care va încerca să excludă fraudele în urma cărora tocmai acest partid a profitat în timpul altor alegeri, scrie publicația.

Ilan Șor, principalul figurant în dosarul privind jaful din sistemul bancar, declară că vorbește periodic la telefon cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, reține Cotidianul. Întrebat la TV8 când s-a văzut sau a vorbit cu Plahotniuc ultima dată, acesta a declarat că s-a întâmplat în 2019, dar că la telefon vorbesc periodic. „Ultima dată la telefon am discutat despre viață, familie, copii, despre ce discută oamenii. Acum câteva săptămâni. Comunicăm destul de apropiat. Nu văd în asta vreo problemă”, a mai spus acesta. El a recunoscut că a cumpărat de la Plahotniuc compania Nobil Air și că a mai avut și alte afaceri cu oligarhul fugar.

Într-un editorial pentru Podul.ro, analistul Vlad Țurcanu notează că „în Republica Moldova a existat, de bine de rău, o alternanță la putere, ceea ce nu a permis degradarea totală a democrației. Oricum, Republica Moldova nu ar trebui să se creadă în afara pericolului, având în vedere cele două pietre de moară care o trag în jos: Transnistria și coloana a cincea politică. Ar fi bine ca recentele discuții despre integritatea demnitarilor de stat, inițiate de președintele Maia Sandu la prima ședință prezidată de ea a Consiliului Suprem de Securitate, să vizeze nu numai vulnerabilitățile legate de corupția din mijlocul elitelor politice, dar și daunele de securitate pe care le provoacă politicienii care servesc interesele Federației Ruse. Sfidarea de către unii pretendenți la posturi de stat a principiilor din Declarația de Independență, pe care s-a clădit inițial Republica Moldova, ar trebui să fie un temei suficient pentru neadmiterea lor în treburile publice. În caz contrar, se vor perpetua situațiile din mandatul lui Igor Dodon în care scutul de apărare al republicii s-a umplut de breșe care trebuie astupate cât de repede se poate, dacă se poate”, atenționează comentatorul politic.

Și Gazeta de Chișinău atrage atenția asupra recidivei propagandei rusești. ”E suficient să urmărești câteva emisiuni ca să înțelegi cât de nocivă este această agresivă propagandă de stat, urmând punctual modelul ideologic sovietic & nord-coreean, scrie Mircea V. Ciobanu. El atenționează că „știrile” și emisiunile ca și cum „analitice” sunt mostre de propagandă pură. Aceste emisiuni sunt purtătoarele de mesaj oficial al administrației din Kremlin, cu o tematică ce alunecă mereu în discursul de ură față de toată lumea ce nu agreează politica Kremlinului”, comentează autorul.

Ziarul de Gardă scrie că „săptămâna trecută (21 ianuarie), autoritățile ruse s-au isterizat din nou, după ce Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea cu privire la statutul special al limbii ruse pe teritoriul R. Moldova, votată, cu încălcarea mai multor proceduri legislative, de satrapii lui Dodon, Șor și Sîrbu în noaptea de 16 decembrie, la ultima ședință din sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului. Moscova a reacționat brutal. Ambasada Rusiei în R. Moldova, Duma de Stat și Externele ruse au pus tunurile mediatice pe CC, PAS și Maia Sandu. Mai rămânea să i se declare R. Moldova război, că în rest au fost de toate, urmare a complexului de vasalitate pe care l-a manifestat Igor Dodon timp de 4 ani în relația cu Kremlinul. Cu adevărat, oamenii slabi creează probleme mari, comentează editorialistul Petru Grozavu. Dacă a ajuns Moscova să ne redacteze Constituția după bunul ei plac (să ne declare stat polietnic și rusa limbă de comunicare interetnică), e îndrăzneală mare, nu? Și obrăznicie. În ce temei, în baza căror norme juridice internaționale? Rusia este stat federal. Câte limbi de stat are Rusia? În Parlamentul de la Chișinău (și în alte instituții de stat) se comunică și în rusă, nu doar în română. În Duma de Stat, în care alte limbi se țin ședințele, în afară de rusă? ”- se întreabă autorul.