Președinții Poloniei, României și Ucrainei vor participa vineri, 27 august, la Chișinău, la ceremoniile dedicate împlinirii a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Spre deosebire de predecesorul ei, socialistul Igor Dodon, președinta Maia Sandu a fost o diplomată activă de la începutul mandatului, concentrându-se mai ales pe refacerea sau normalizarea relațiilor cu țările vecine și cu Uniunea Europeană, scrie Europa Liberă. Vizita celor trei șefi de stat la Chișinău este una importantă, apreciază expertul IPRE, Mihai Mogîldea.  În ultimii ani, cel puțin nu am asistat la un eveniment de o asemenea anvergură, pentru că, din păcate, am fost ocoliți de către majoritatea liderilor europeni din cauza politicii externe contestate duse de către Chișinău.

Uniunea Europeană n-a renunțat niciodată la ideea democratizării și modernizării Republicii Moldova, iar vizita la Chișinău a celor 3 președinți este o dovadă în plus în acest sens, notează și IPN. Prezența la Chișinău a celor 3 șefi de stat, în Ziua Proclamării Independenței, reprezintă un mesaj ferm de sprijin a parcursului european al țării, apreciază fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan. „Prezența președintelui României și Ucrainei reprezintă un mesaj de sprijin important pentru noul Guvern, generat de alegerile parlamentare anticipate. În privința Poloniei, este vorba despre un mesaj de continuitate a Parteneriatului Estic. Polonia a lansat împreună cu Suedia parteneriatul Estic. În același timp, Polonia a sprijinit întotdeauna Ucraina și președintele Duda a menționat despre Inițiativa celor Trei Mări, este vorba, în special, despre relații economice”, a spus Vlad Lupan în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De Gardă peste Prut: despre umbrele Rusiei, liberă exprimare și control în presa din Moldova, citiți un interviu cu jurnalista Alina Radu, directoarea „ZdG”. Presa independentă din R. Moldova a jucat un rol fundamental în schimbarea la față a Republicii Moldova. Jurnaliștii care, în urmă cu treizeci de ani, protestau pentru dreptul la opinie sau făceau greva foamei pentru libertatea cuvântului, refuzând până în ziua de azi să mistifice adevărul și să facă rabat de la principiile și valorile profesionale, au ridicat, cărămidă cu cărămidă, postamentul reușitei din vara acestui an.

 „Transnistria nu este o „problemă", ci este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani”, susține deputatul Dumitru Alaiba, într-un interviu pentru portalul Veridica.ro. „ Transnistria nu este o problemă, este o schemă de corupție care durează deja de 30 de ani și generații întregi de politicieni de pe ambele maluri ale Nistrului au făcut miliarde pe această așa-zisă problemă. Este, în fapt, o schemă clasică unde toți se fac că nu înțeleg nimic, dar de fapt cu cât de mult ea continuă, cu atât este mai profitabilă pentru ei. Dacă scoți corupția din context, din așa-zisa „problemă transnistreană” nu rămâne nimic”, este convins deputatul. Motivația principală de a o menține este schema de miliarde de bani negri din trafic de țigări, contrabandă prin Ucraina, sau alte scheme”.

Noua guvernare de la Chișinău apelează la soluții tranșante pentru a îndepărta conducerea Procuraturii și a slăbi rezistența la reforme din sistemul public, scrie comentatorul politic Vlad Țurcanu, într-o analiză pentru Podul.ro. Parlamentul moldovean a făcut un prim pas spre stabilizarea Justiției, aflată într-o gravă derivă morală și profesională, fiind încurcată în relații nepotrivite cu lumea politică și cea criminală (care sunt suspectate, la rândul lor, că s-au aflat în raporturi din cale afară de cordiale). Modificările operate recent de deputați ce fac posibilă demiterea șefilor Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție, care, deși compromiși, se cramponează de statutul lor de inamovibilitate. De asemenea, au fost reconfigurate două structuri de buzunar ale fostelor guvernări: Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Pe lângă efectele propriu-zise, directe, pe care ar urma să le aibă respectivele modificări legislative, autorul remarcă și maniera hotărâtă în care a acționat actuala guvernare pentru a sparge rezistența din sistemul judiciar, preferând să nu țină cont de șantajul moral la care a fost supusă în perioada de dezbatere publică a acestor inițiative, atât de către concurenții politici, cât și de către unii experți independenți. PAS, partidul de guvernământ, înțelege că nu are la dispoziție o veșnicie ca să aștepte ca unor asemenea funcționari să le expire mandatele, peste doi sau patru ani, pentru ca abia atunci să inițieze o amplă reformă instituțională…  PAS nu are altă cale, dacă nu dorește să se pomenească peste patru ani în situația de a se recunoaște „învins de sistem”, decât să acționeze strict politic în cazurile de forță majoră, eludând cu bună știință procedurile care riscă să îngreuneze reformele și să le amâne la nesfârșit, scrie Vlad Țurcanu.