Președinta Maia Sandu spune că lipsa interesului Procuraturii Generale față de abuzurile care ar fi comise de omul de afaceri Veaceslav Platon este una suspectă. Ea se arată nemulțumită de activitatea instituției și sugerează că achitarea lui Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare ar fi rezultatul presiunilor care s-ar pune pe judecători, notează IPN. Maia Sandu a spus în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, că „Pe acest om există multe alte dosare. M-a mirat că decizia s-a dat în ziua în care s-au împlinit doi ani de când a plecat Plahotniuc, este și o notă de simbolism aici. Știm că se pun presiuni pe judecători, se încearcă să se cumpere judecători, există procurori care lucrează pentru Platon și spun asta cu toată responsabilitatea și există în continuare pericolul că unii judecători își vor vinde deciziile”, a declarat Maia Sandu. Ea califică drept suspectă și lipsa de atitudine a procuraturii generale în raport cu activitatea omului de afaceri Veaceslav Platon.

”Politicienii de la Chișinău încearcă să obțină capital politic în Republica Moldova prin afișarea relațiilor cu politicieni din România. Câteva declarații protocolare și poze „de familie” nu îi garantează însă Bucureștiului o influență dincolo de Prut, scrie expertul Sorin Ioniță într-o analiză pentru VERIDICA.RO. De regulă sportul ăsta s-a practicat pe partea dreaptă a spectrului politic, prin tradiție mai fragmentat, între actorii mici și mulți care, aflați de cele mai multe ori la distanță de mecanismele puterii, s-au folosit de trambulina românească pentru a stabili relații în Europa ori a accesa ceva resurse. Nimic în neregulă până aici. Mai curios e însă când politicieni din partea cealaltă a spectrului, adică stânga pro-Moscova, cochetează și ei cu deschiderea către România. Și pentru că la guvern ori președinție e mai greu de ajuns, Mecca lor a devenit Primăria București iar cel mai zelos pelerin, Iv Ceban, primarul Chișinăului și a doua persoană în partid după Dodon. În acest context analistul de la București notează că dilema cu care se confruntă clasa politică din România e următoarea: cum își alege parteneri în Chișinău și cum cooperează cu ei astfel încât România să tragă Republica Moldova către Europa, iar nu să ne tragă cumetrii lor pe noi invers?”

Agenția IPN publică o analiză despre ”Pericolul dispariției Moldovei”, un mesaj promovat intens în această campanie de socialiști și comuniști. Alegătorii moldoveni trebuie să realizeze că o bună parte a politicienilor din Republica Moldova sunt mincinoși și iresponsabili. Ei își pot permite să afirme azi una și mâine alta, de aceea e important să alegem grâul de neghină. Discuțiile privind pericolul dispariției Moldovei nu sunt noi, de aceea, ele trebuie tratate cu precauțiune. Trebuie să fie clar că de această dată este vorba despre pericolul dispariției Moldovei din zona de influență a Rusiei. Acest lucru îi deranjează pe liderii BECS. Acești lideri au fost cândva principalii promotori ai integrării europene a Republicii Moldova, dar și-au schimbat poziția de trei ori, activând în regim de giruete politice. Credibilitatea lor a avut mult de suferit, de aceea, cerșesc suport de la centru, comentează autorul.

Comentatorul Vlad Țurcanu scrie într-un editorial pentru Podul.ro că „Unul din scopurile nedeclarate ale lui Vladimir Putin, pentru care a căutat și a obținut summit-ul de la Geneva, inclusiv prin masarea unui număr impresionant de trupe la granița cu Ucraina, este menținerea influenței Federației Ruse asupra spațiului ex-sovietic și, eventual, în Balcani. Nu este total implauzibil ca în timp liderul de la Kremlin să nu obțină acordul tacit al marilor puteri mondiale, în schimbul unor cedări pe alte dosare internaționale, cum ar fi cel chinez sau cel sirian, de a opera în această regiune după bunul său plac. Este evident, în aceste condiții, că strânsoarea imperială nu va slăbi în Republica Moldova și că depinde de ea cum va fi percepută în continuare, respectiv în ce categorie va fi plasată atât de partea rusă, cât și de cea americană. În prezent, fără să facem parte întru totul din „lumea rusă”, asupra căreia dorește să-și extindă Putin aripa sa „protectoare”, suntem încă departe de a putea afirma că aparținem celeilalte lumi, civilizației occidentale, spre care ne mișcăm, atenționează autorul. Într-o ipotetică discuție a mai marilor lumii despre soarta Republicii Moldova ar trebui să existe argumente serioase pentru ancorarea acestui teritoriu în acea parte a Cortinei de Fier în care ar putea să se salveze și să se dezvolte. De aceea nu ne putem permite să asistăm impasibili la desfășurarea unor evenimente care ne vizează, chiar dacă indirect, în așteptarea unui destin predestinat. Poate că un prim pas spre un statut internațional care să nu permită să fim tratați ca o monedă de schimb ar fi ca la alegerile parlamentare de pe 11 iulie forțele neo-sovietice să fie marginalizate de o asemenea manieră, încât să nu mai poată avea un cuvânt de spus în politica externă a Republicii Moldova”, scrie Vlad Țurcanu.