Planeta Venus nu a putut niciodată să aibă oceane (studiu)
-
15 Octombrie 2021 18:25
Venus nu a putut niciodată să aibă oceane, potrivit unui studiu realizat de mai mulți oameni de știință, care au utilizat un model climatologic sofisticat și au ajuns la concluzii care subminează și mai mult ipoteza conform căreia planeta "geamănă" a Terrei ar fi putut să găzduiască forme de viață, informează AFP, potrivit Agerpres.
"Am subestimat probabil dificultatea necesară pentru a duce la apariția oceanelor pe planete precum Terra și Venus sau pe anumite exoplanete", a declarat astrofizicianul și climatologul Martin Turbet, de la Observatorul Astronomic al Universității din Geneva.
Se știe astăzi, de exemplu, grație unor sonde și misiuni de explorare, că Marte a adăpostit în trecutul său întinderi mari de apă. Însă suprafața lui Venus, ascunsă de nori denși formați din picături de acid sulfuric, rămâne în mare parte un mister. Presiunea colosală de acolo - de peste 90 de ori mai mare decât pe Terra - și o temperatură infernală de peste 470 de grade Celsius au învins foarte repede rezistența puținelor sonde care au reușit să asolizeze pe Venus.
Cu toate acestea, un studiu din 2016 care a devenit o referință în domeniu dorea să afle dacă Venus a putut fi locuibilă, presupunând că stratul său dens de nori ar fi protejat mult timp ipotetice întinderi de apă.
Studiul publicat în această săptămână în revista Nature și coordonat de Martin Turbet, ajutat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva și de la laboratoarele de astrofizică din Bordeaux și LATMOS - specializat în studierea atmosferei -, a pus sub semnul întrebării acel scenariu.
Efect de seră
"Înainte de a ne întreba cum poate fi stabil un ocean la suprafața lui Venus, trebuie să ne întrebăm cum ar fi putut el să se formeze", a declarat Martin Turbet.
Cercetătorii ar trebui să studieze modul în care, în urmă cu miliarde de ani, Venus a trecut de la o planetă "foarte tânără, foarte caldă", pe care orice apă disponibilă se afla "în atmosferă sub formă de vapori", la o planetă pe care, prin condensarea cauzată de răcire, vaporii ar fi putut să formeze oceane.
Echipa coordonată de profesorul Turbet a folosit un model climatologic sofisticat, care a luat în calcul formarea norilor și circulația atmosferică. Concluziile noului studiu sunt categorice.
Soarele a încălzit vaporii de apă din atmosfera lui Venus până la o temperatură prea ridicată pentru a permite formarea norilor prin condensare. Nori care, protejând fața însorită a planetei, ar fi permis o răcire suficientă a atmosferei pentru a determina condensarea vaporilor săi de apă și formarea oceanelor.
O altă consecință agravantă: masele de aer încălzite de Soare pe partea însorită a lui Venus s-au deplasat pe partea "nocturnă" a planetei. Acolo, ele au format nori de altitudine înaltă, provocând un efect de seră care a împiedicat răcirea atmosferei lui Venus.
Insolație
Însă de ce Terra, planetă telurică având aproximativ aceeași talie, a evitat o astfel de soartă? Pentru că, "atunci când Soarele era mai tânăr, în urmă cu 4 miliarde de ani, era mai puțin luminos, cu 25%-30% mai puțin luminos în raport cu zilele noastre", a explicat profesorul Turbet.
Căldura cu care Soarele învăluia planeta noastră era pe atunci suficient de scăzută pentru a permite condensarea vaporilor de apă și formarea oceanelor. Venus, mult mai apropiată de Soare, suferea în aceeași epocă o "insolație" de două ori mai intensă, mult prea ridicată pentru a permite producerea unui astfel de fenomen.
Noul studiu a dezvăluit și "o mică surpriză", potrivit profesorului Martin Turbet: datorită insolației mult mai ridicate din zilele noastre, "dacă s-ar evapora oceanele de pe Terra, noua stare a lor ar fi stabilă". Altfel spus, oamenii ar putea să facă baie în oceane compuse din vapori de apă, în care orice condensare ar fi improbabilă. Dacă Soarele ar fi fost doar cu puțin mai fierbinte în urmă cu câteva miliarde de ani, el ar fi împiedicat apariția oceanelor și, fără îndoială, a vieții pe Terra.
Modelul climatologic dezvoltat de autorii acestui studiu va fi utilizat pentru studierea unor exoplanete - planete care fac parte din alte sisteme stelare. Până atunci, în cazul lui Venus, el a complicat și mai mult scenariul care susținea posibila apariție a formelor de viață pe acea planetă. Un studiu intens mediatizat anul trecut a evidențiat detectarea, în norii lui Venus, a unui gaz ce poate fi asociat formelor de viață. Autorii studiului și-au imaginat că ar fi fost posibil ca evaporarea oceanelor de pe planetă să fi determinat migrația unei forme de viață în acei nori.
Mai multe studii au respins însă acele observații, iar un altul, publicat în iunie 2021, considera imposibilă existența oricărei forme de viață în norii venusieni, din cauza absenței unei cantități suficiente de apă care să o susțină.
