Petru Lucaci: Scena de artă contemporană românească este într-o evoluție continuă

  • 07 Octombrie 16:16
Petru Lucaci: Scena de artă contemporană românească este într-o evoluție continuă

Scena de artă contemporană românească este într-o evoluție continuă, a afirmat președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP), Petru Lucaci, în cadrul unei conferințe științifice susținute la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Deschiderea Școlii de artă românești către Occident a schimbat discursul artistic și limbajul academic în artele vizuale. Astfel, artiști din România, precum Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Mircea Cantor, sunt considerați a fi nume de referință în artele vizuale, fiind căutați de cele mai mari Galerii de artă din lume. Operele acestora sunt cumpărate la zeci de milioane de euro, a susținut Petru Lucaci.

UAP din România are peste 6 mii de membri, iar numărul de studenți a crescut la 1500 pe an, fiind deschise 12 școli de artă cunoscute în Uniunea Europeană. Schimbul de experiență cu Școlile Europene a adus mai multă flexibilitate și poziționarea artei contemporane românești pe un loc de cinste, a declarat Petru Lucaci.

Artele vizuale sunt cele mai accesate în domeniul culturii, iar diversitatea și modelarea limbajului artistic către unul global este cel care va stimula și instituțiile statului să pună accent mai mult pe cultură și să încurajeze artiștii și studenții de la școlile de artă, mai spune artistul vizual.

„În acest moment Școala de Artă românească nu mai are strict o specializare. Ele oferă șansa unui tânăr care se înscrie la aceste cursuri să parcurgă medii diferite, zone diferite, tocmai în ideea creării unui profil cultural cât mai complex și să le creeze posibilitatea studenților să opereze în mai multe medii, ceea ce nu face decât să îmbogățească profilul propriu și universal creației cu elemente și perspective noi.”, spune Petru Lucaci.

După anii 90, comercianții de artă au resimțit un blocaj, arta pe care o produceau generațiile post revoluție era de neînțeles pentru public, iar acestea nu erau cumpărate sau apreciate. Arta conceptualistă era cea căutată, iar progresiștii trebuiau să plece peste hotare, a subliniat Petru Lucaci.

 „(n.r. După revoluția din 89) Comercianții de artă își cam pierduseră obiectul de activitate, și  atunci s-a creat așa o presiune asupra scenei de artă contemporană și au încercat să identifice o zonă de exprimare care făcea referire la zona clasică.”, afirmă artistul.

Trecerea de la arta academică la introducerea artei digitale în discursul artelor vizuale tradiționale, s-a realizat prin definirea conceptelor de discurs artistic mai complexe, la care privitorul este invitat nu doar la contemplare, ci și la interacțiune. Acest fapt a fost posibil grație Saloanelor internaționale  de Artă Contemporană, Bienalele Internaționale de Pictură, cât și enclavele de artiști independenți care energizau piața artei contemporane. Aici veneau galeriști din străinătate, studiau potențialul artistic și îi invitau în muzeele, galeriile din alte țări, a spus președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Petru Lucaci a făcut referire la Rep. Moldova spunând că arta contemporană a început să fie mai prezentă odată cu organizarea Bienalei Internaționale de Pictură de la Chișinău. Potrivit președintelui UAP din România, aceasta este o oportunitate atât pentru artiștii străini să interacționeze cu cei autohtoni, cât și deschiderea către un potențial economic mai mare pentru oamenii de creație din Rep. Moldova.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
0,52
Burniță de intensitate joasă
Umiditate:99 %
Vint:5,14 m/s
Sun
1
Mon
-1
Tue
-0
Wed
1
Thu
4
Arhivă Radio Chișinău