Autorul articolului observă că Moscova și mașinăria sa de război hibrid iau tot mai des în colimator instituții media și jurnaliști în scopul intimidării, hărțuirii și chiar agresării lor, ceea ce degenerează deja în acte violente. Potrivit Asociației Presei Independente (API), numărul atacurilor împotriva jurnaliștilor a crescut semnificativ față de 2024, când a fost deja înregistrat un record. Autorul scrie că printre cei mai vocali agresori se numără liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, implicat în mai multe incidente directe cu jurnaliști precum Angelica Ungureanu (TVR Moldova) și Măriuța Nistor (ZdG). Lungu a fost acuzat de bruscări, amenințări cu dosare penale și acțiuni de intimidare premeditată. În paralel, peste 30 de petiții de tip SLAPP (procese abuzive menite să reducă la tăcere presa) au fost depuse la Consiliul Audiovizualului, vizând posturi TV precum TVR Moldova, Jurnal TV, TV8 și PRO TV. Experții media avertizează că aceste acțiuni sunt parte a unui război hibrid orchestrat de Moscova, menit să submineze vectorul pro-european al țării și să limiteze libertatea presei. Organizațiile media cer autorităților să adopte de urgență legislația anti-SLAPP și să sancționeze agresiunile împotriva jurnaliștilor, pentru a garanta libertatea presei într-un an electoral crucial.

Spionaj GRU în Moldova: camerele de supraveghere din vămi, gări și instituții, sparte de serviciul de spionaj din Rusia, titrează Cotidianul.md. Un raport britanic privind operațiunile cibernetice ale serviciului rus de informații militare GRU (fosta denumire) dezvăluie că Republica Moldova a fost vizată într-o amplă campanie de spionaj desfășurată între 2022 și 2024. Unitatea 26165 a GRU, cunoscută și sub numele APT28, a desfășurat acțiuni de „recunoaștere cibernetică” în mai multe țări europene, inclusiv Moldova, pentru a monitoriza ajutorul militar extern către Ucraina. Operațiunile au inclus accesarea camerelor de supraveghere din apropierea unor obiective strategice precum puncte de frontieră, porturi, infrastructuri guvernamentale și companii din domeniul tehnologic și de apărare. R. Moldova, deși nu este membră NATO, a fost tratată ca parte a unei rețele logistice esențiale pentru sprijinirea Ucrainei, aflăm din articol. Raportul avertizează că experiența dobândită de GRU în Ucraina ar putea fi folosită pentru viitoare atacuri cibernetice extinse, inclusiv împotriva Moldovei. Ca reacție, Uniunea Europeană și NATO au condamnat ferm acțiunile Rusiei, impunând sancțiuni împotriva mai multor unități GRU și persoane implicate. NATO și UE și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și Moldova și au promis măsuri pentru contracararea amenințărilor hibride ale Rusiei.

Peste 100 de soroceni implicați în corupție electorală au pierdut în judecată zeci de mii de lei: Blocul „Victorie” i-a lăsat cu buza umflată, titrează Observatorul.md. Deși au acționat într-o rețea organizată, cei implicați au fost abandonați de partid, iar avocații invocă apărări formale, în mare parte respinse de instanțe, informează publicația. Observatorul scrie că judecătoria Soroca a emis, în ultima lună, peste 100 de hotărâri prin care a sancționat contravențional cetățeni acuzați că au acceptat sume de bani provenite din Rusia, transferate prin instituția financiară PSB Bank. Scopul acestor transferuri a fost influențarea votului în favoarea blocului electoral „Victoria-Pobeda”, constituit în ajunul scrutinului prezidențial și al referendumului din toamna anului 2024. Amenzile stabilite de instanță variază între 18.000 și 37.500 de lei, în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Judecătorii au reținut în motivarea deciziilor existența unor probe solide: extrase bancare, documente întocmite de autorități, autorizații pentru investigații speciale și rapoarte de analiză criminalistică.

Două foste judecătoare și un promotor al Mitropoliei Moldovei se vor deputați, scrie Ziarul de Gardă. CEC anunță că a recepționat alte cereri din partea a trei pretendenți la statutul de candidat independent la alegerile parlamentare. Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că trei foști magistrați — Natalia Clevadî, Victoria Sanduța și Victor Grosu — au depus cereri pentru a candida independent la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Aceștia au solicitat eliberarea listelor de subscripție pentru colectarea semnăturilor necesare. ZDG se referă la profilurile acestor candidați: Natalia Clevadî: Fostă judecătoare la Judecătoria Chișinău, a fost respinsă de Comisia Pre-Vetting pentru probleme de integritate financiară și neconcordanțe patrimoniale. A contestat decizia, dar a pierdut procesul. A fost implicată într-un dosar condamnat de CtEDO și vizat într-o sesizare pentru răspundere disciplinară. Victoria Sanduța: Fostă judecătoare și lector universitar, a fost refuzată de președinta Maia Sandu pentru numirea până la atingerea vârstei de pensionare. În cadrul ședințelor CSM, a fost criticată pentru activitatea sa de pe Facebook, susținând că postările ei sunt educative. Victor Grosu: Activ pe rețelele sociale, este cunoscut pentru critici publice la adresa Mitropoliei Basarabiei și comunității LGBT, fiind asociat vizual cu Mitropolitul Vladimir.