În mesajul transmis, ÎPS Antonie, afirmă că aniversarea reprezintă un prilej de reflecție asupra istoriei capitalei și a moștenirii lăsate generațiilor viitoare. Potrivit acestuia, Chișinăul s-a dezvoltat în jurul bisericilor, școlilor, tiparnițelor și instituțiilor de cultură, unde s-au format generații de slujitori ai Bisericii, profesori, medici, juriști și oameni de cultură.

„În această devenire, Mitropolia Basarabiei a ocupat un loc hotărâtor. Vreme de generații, ea a reprezentat una dintre marile instituții ale spațiului românesc dintre Prut și Nistru, sprijinind școala românească, cultura, presa, viața filantropică și formarea elitelor intelectuale. În jurul ei s-a conturat o conștiință istorică puternică, întemeiată pe credința ortodoxă, limba română și continuitatea tradiției românești.

Secolul al XX-lea a frânt această continuitate. Regimul sovietic a urmărit dezmembrarea unei instituții care păstra memoria românească a Basarabiei și, odată cu aceasta, a distrus sau a înstrăinat o parte însemnată a patrimoniului ei. Palatul Mitropolitan, Casa Eparhială, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Seminarul Teologic din Chișinău, bibliotecile, arhivele și numeroase alte edificii au fost distruse ori au fost schimbate din rostul pentru care fuseseră zidite. Odată cu ele s-au risipit manuscrise, documente, opere de artă și mărturii care alcătuiau memoria unei întregi provincii”, transmite ÎPS Antonie, într-un comunicat. 

Mitropolitul Antonie subliniază că recuperarea patrimoniului istoric, restaurarea monumentelor, cercetarea arhivelor și valorificarea acestora în folosul educației, culturii și cercetării reprezintă un proiect de interes național, care privește întreaga societate.

„Mitropolia Basarabiei își asumă această lucrare cu răbdare și perseverență. Dorim ca edificiile care au supraviețuit vremurilor, documentele, bibliotecile și memoria instituțională a acestei eparhii istorice să-și recapete locul firesc în viața cetății. Credem că un popor care își cunoaște trecutul dobândește discernământ pentru deciziile viitorului.

Chișinăul are vocația de a redeveni unul dintre marile centre spirituale, culturale și academice ale spațiului românesc și european, asemenea perioadei sale de maximă înflorire din prima jumătate a secolului trecut. Această lucrare cere colaborarea instituțiilor statului, a mediului universitar, a oamenilor de cultură, a societății civile și a Bisericii, fiecare aducând propria contribuție la binele comun”, se mai arată în comunicat. 

În încheiere, ierarhul a adresat un mesaj de mulțumire tuturor celor care contribuie la dezvoltarea capitalei: autorităților publice, cadrelor didactice, medicilor, militarilor, polițiștilor, cercetătorilor, oamenilor de cultură, antreprenorilor, voluntarilor, clericilor și tuturor celor care, prin munca lor de fiecare zi, sporesc prestigiul, siguranța și frumusețea Chișinăului.