„Guvernul vrea o reformă a administrației locale care nu dă nimic țării”. Jurnal.md scrie că disputa privind reforma administrației publice se amplifică. Vicepreședintele PLDM, Ion Terguță, este de părere că Guvernul evită o reformă administrativ-teritorială reală și promovează, în schimb, modificări „birocratice”, fără impact economic. Politicianul a subliniat la Jurnal TV, că Republica Moldova are nevoie de o reorganizare profundă a teritoriului și de politici de dezvoltare pe termen lung, în timp ce deputata PAS Victoria Belous afirmă că reforma urmărește, în primul rând, apropierea serviciilor publice de cetățeni și creșterea eficienței instituțiilor existente. Vicepreședintele PLDM a subliniat faptul că există o diferență fundamentală între reforma administrativ-teritorială și reforma administrației publice locale. Guvernul însă pare să evite prima variantă, care ar presupune o reorganizare reală a teritoriului Republicii Moldova. În replică, deputata PAS Victoria Belous susține cp cetățenii pot accesa un număr limitat de servicii la nivel raional, însă obiectivul reformei, conform deputatei PAS, este extinderea semnificativă a acestora și transferarea lor către primării, astfel încât populația să beneficieze mai ușor și mai rapid de servicii administrative. Totodată, Belous a precizat că reforma presupune și o evaluare a eficienței instituțiilor existente, inclusiv a consiliilor raionale, care ridică semne de întrebare privind consumul de resurse și rezultatele obținute. În măsura în care anumite structuri sau funcții se dovedesc ineficiente, autoritățile intenționează să le optimizeze sau să modifice organizarea acestora, pentru a răspunde mai bine nevoilor reale ale cetățenilor.

Cotidianul vede semne optimiste din UTA Găgăuzia. Un fost susținător al alipirii Găgăuziei la Rusia recunoaște influența propagandei ruse. La mai bine de zece ani de la referendumurile ilegale din autonomie, unul dintre susținătorii activi ai apropierii de Rusia admite public că a fost indus în eroare. Sergei Pașkov spune că propaganda rusă și lipsa unei comunicări clare despre beneficiile integrării europene l-au făcut să creadă într-o direcție pe care astăzi o consideră greșită. Tensiunile geopolitice și fluxul informațional agresiv venit din Federația Rusă, a modelat percepțiile unei mari părți a societății din regiune. Într-o intervenție la Radio Moldova Comrat, Pașkov a descris atmosfera din 2014 și modul în care opinia publică a fost influențată. Activistul spune că temerile față de Occident nu au apărut peste noapte, ci au fost cultivate în timp, mai ales în rândul generațiilor formate în perioada sovietică. „Se putea observa că Rusia folosea constant bastonul economic împotriva Moldovei. De fiecare dată când ceva nu convenea Kremlinului, urma un embargo sau erau interzise anumite produse”, a subliniat activistul. În opinia sa, organizarea referendumului ilegal a fost rezultatul unei combinații de propagandă, lipsă de comunicare din partea autorităților. Acești factori au creat un teren fertil pentru narațiunile anti-europene. În opinia sa, Republica Moldova a evitat, la limită, un scenariu similar celui din estul Ucrainei, unde conflictul a degenerat într-un război deschis. „Astăzi, pot spune că am avut noroc că nu avem graniță comună cu Rusia. Altfel, probabil am fi avut aceeași situație ca în Donbas, război și distrugere încă din 2014. Slavă Domnului, pur și simplu am avut noroc”, a conchis Sergei Pașkov.

Negocierile vor continua, însă o soluționare finală este puțin probabilă. Într-un  interviu la RFI, fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, profesor universitar adjunct la New York, consideră că negocierile de pace pentru Ucraina nu au, în acest moment, premise reale pentru o soluționare finală. „Nu există, în acest moment, factori comuni asupra cărora părțile să poată cădea de acord. Cauzele războiului nu sunt eliminate, iar potențialul de subminare a securității Ucrainei și a regiunii rămâne”, subliniază fostul ambasador. „Procesul de negocieri va continua, probabil, într-o formă similară celei actuale: nu un conflict înghețat, ci un conflict activ, cu negocieri de dragul negocierilor”, afirmă Vlad Lupan. Atât Donald Trump, cât și emisarii săi privesc dosarul ucrainean printr-o logică de afaceri, care ignoră însă dimensiunea psihologică și politică a conflictului. În plus, experiența istorică arată că Rusia nu este descurajată prin concesii, ci dimpotrivă, încurajată, mai spune Vlad Lupan. „Federația Rusă reprezintă deja un pericol major prin interferențele sale politice în Europa. Dacă acestui pericol i s-ar adăuga și o apropiere militară de granițele Uniunii Europene, riscurile ar fi considerabile. Am văzut deja implicarea serviciilor ruse în explozii ale unor depozite militare, cum a fost cazul din Cehia”, subliniază Vlad Lupan.