Conform documentului, Beijingul a evoluat semnificativ în domenii precum construcția de nave, dezvoltarea rachetelor balistice și a celor de croazieră, precum și a sistemelor integrate de apărare antiaeriană.

Analiza Pentagonului referitoare la capacitățile militare ale Chinei vine pe fondul tensiunilor tot mai crescute între Washington și Beijing, inclusiv pe teme precum activitățile militare chineze în Marea Chinei de Sud sau sprijinul american acordat Taiwanului.

„În următorii zece ani, arsenalul nuclear al Chinei - în prezent estimat a fi sub 200 de arme nucleare - se dorește a fi cel puțin dublat, într-o perioadă în care China se află într-o continuă expansiune și își modernizează forțele sale nucleare”, se arată în raport.

De asemenea, în următorii cinci ani, China ar putea ajunge la 200 de ogive nucleare, existente pe rachetele intercontinentale balistice cu baza la sol (în silozuri), care pot amenința direct SUA, se mai precizează în documentul Pentagonului.

„Forțele nucleare al Chinei vor evolua semnificativ în următorii zece ani, în condițiile modernizării, diversificării și creșterii întregului arsenal de arme nucleare care pot fi lansate de la sol, de pe apă sau din aer”.

Astfel, China urmărește să dețină o veritabilă „triadă nucleară”, prin dezvoltarea unei rachete balistice care poate fi lansată din aer, concomitent cu îmbunătățirea sistemelor de lansare a rachetelor balistice cu bază la sol sau de pe mare.

Dar, deși arsenalul nuclear chinezesc crește, acesta pare în continuare meschin comparativ cu cel al Rusiei sau al Statelor Unite.

Bugetul militar al SUA este de aproape 2 miliarde de dolari pe zi

Astfel, Noul Tratat pentru Reducerea Armelor Strategice (New START) obligă Rusia și SUA să-și limiteze la 1.550 numărul de ogive nucleare existente pe rachetele balistice intercontinentale din silozuri, existente pe submarinele nucleare sau care pot fi lansate de pe bombardierele strategice.

Conform celor mai recente date publice, Rusia deține, în prezent, 6.375 de arme nucleare (active, depozitate ori retrase, dar încă intacte), în vreme ce SUA are 5.800 de astfel de arme (active, depozitate ori retrase, dar intacte). Aceste numere includ rachetele nucleare „strategice” (care pot lovi orice punct de pe planetă), precum și bombele nucleare „clasice”, lansate din avion.

Din punct de vedere al armamentului convențional (non-nuclear), Pentagonul atenționează că, în acest moment, China deține „cea mai mare flotă militară din lume”: 350 vase de suprafață și submarine, „inclusiv 130 de nave mari”.

Comparativ, US Navy deținea „aproximativ 293 de vase la începutul anului 2020”.

Conform documentului Pentagonului, „China a ajuns la egalitate - dacă nu a depășit deja - SUA, în privința modernizării unor sisteme militare, inclusiv construcția de nave, a rachetelor balistice lansate de la sol, a rachetelor de croazieră sau a sistemelor integrate de apărare antiaeriană”.

De asemenea, arsenalul convenținal al Chinei mai include peste 1.250 de rachete balistice și de croazieră, cu rază între 500 și 5.500 de kilometri, se mai arată în raportul Pentagonului.

În schimb, dacă bugetul pentru apărare al Chinei a fost, în anul 2019, de 174 de miliarde de dolari (cifrele comunicate public de chinezi, deși Pentagonul estimează că valoarea reală se apropie de 200 de miliarde), bugetul militar al SUA a fost de circa 685 de miliarde de dolari (practic, 1,87 miliarde de dolari pe zi).

Sursa:Digi24.ro