Patru dosare depuse la șefia CNA. Cine sunt candidații scrie deschide.md. Potrivit portalului în ultima zi înainte de expirarea termenului-limită de depunere a dosarelor în concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Director al Centrului Național Anticorupție, există patru pretendenți la fotoliul ocupat în ultimii opt ani de Viorel Chetraru. 

Potrivit surselor parlamentare, până la această oră au depus dosarele: 1. Adrian Moroi - jurist la Uniunea Penticostală din Moldova 2. Igor Carlașuc - șef de Direcție la Centrul Național Anticorupție 3. Bogdan Zumbreanu - șeful direcției urmărire penală din cadrul CAN 4. Veaceslav Guțan - locotenent-colonel al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare", fost candidat pentru funcția de șef al Centrului Național Anticorupție (CNA) în 2012. La 29 noiembrie, ora 17.00, expiră termenul când mai pot fi depuse dosare de participare, concursul fiind anunțat încă la 19 octombrie. 

Adevărul anunță că patru persoane, printre care un antrenor din cadrul Federației moldovenești de tenis, au fost reținute marți, 28 noiembrie, de către procurorii anticorupție și ofițerii CNA. Acestea sunt bănuite de trucarea mai multor meciuri de tenis, disputate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotarele țării.

Contra unor sume de bani, bănuiții ar fi convins jucători de tenis, dar și antrenori să aranjeze anumite scoruri. Având rezultatele prestabilite, reținuții câștigau mii de euro la casele de pariuri. 

Încă o ședință amânată în dosarul de trafic de influență pe numele primarului suspendat din funcție al capitalei, Dorin Chirtoacă, scrie Ziarul de Gradă. Ședința din 28 noiembrie a fost amânată după ce o cerere în acest sens a fost depusă de avocații edilului, pe motiv că se așteaptă un răspuns a Curții Supreme de Justiție după ce judecătorul Alexandru Negru a solicitat instanței supreme un aviz consultativ privind cererile depuse de apărare în cauza respectivă. În timp ce procurorul Dumitru Robu acuză apărarea de tergiversare intenționată a examinării cauzei, Dorin Chirtoacă afirmă că se poate trece la exminare aîn fond a dosarului când nu au fost soluționate o mulțime de probleme de ordin procedural.

Referitor la același subiect Ziarul Național se întreabă : Proces fără de SFÂRȘIT? Procurorii îi acuză pe avocații lui Chirtoacă că TERGIVERSEAZĂ procesul, iar primarul suspendat aruncă vina pe procuror și judecător. Dorin Chirtoacă acuză procurorul și judecătorul că ar crea „haos” în actul justiției.

Analistul politic Iulian Chifu remarcă viteza fantastică cu care s-au convenit și semnat 4 din cele mai complexe probleme bilaterale din celebrul pachet Berlin plus, în chestiunea integrării raioanelor de Răsărit ale Republicii Moldova. Analistul subliniază însă că trebuie să vedem cum arată exact și în detalii acordurile, cine și cât a cedat, ce a mai fost nevoie să sacrifice Chișinăul pentru a atinge acest punct. Totodată acesta se întreabă dacă este pregătită Republica Moldova – autoritățile legitime de la Chișinău – să gestioneze reintegrarea raioanelor de Răsărit/Transnistria prin formula de statut special acordat regiunii? Negociat cu cei de la Tiraspol? Admițând că acest pas e depășit, cum va funcționa Republica Moldova a doua zi după ce Transnistria cade plocon? Cum se va desfășura această gestiune și cum va continua orientarea strategică pro-occidentală a Republicii Moldova cu Transnistria la bord? Cum va arăta clasa politică în spațiul reîntregit? Cine va mai trece pragul electoral și încotro va merge Republica Moldova în viitor? Cum arată rezultatele alegerilor în aceste condiții?

Timpul publică Dosarul Centenarului (III): Sfatul Țării în diplomația Conferinței de Pace de la Paris (1919). Pe 21 noiembrie 2017 s-au 100 de ani de la ședința de deschidere a Sfatului Țării, primul organ legislativ al Basarabiei, ales pe principii democratice. Atât pe parcursul existenței sale, cât și după aceasta, Sfatul Țării și deciziile sale au devenit obiectul unor contestații și interpretări care au venit atât din interiorul său, cât mai ales din exterior. Istoricul Octavian Tâcu vă propun este o perspectivă asupra felului cum legitimitatea Sfatului Țării era văzută la Conferința de Pace de la Paris din 1919, locul unde România trebuia să obțină recunoașterea internațională a Marii Uniri.