În Evenimentul Zilei, jurnalista Natalia Hadârcă reține numărul mare de partide și „personalități” ținute la naftalină, apărute în campanie ca „arme secrete ale democrației”. Autoarea se întreabă ”de ce oameni (care se consideră) cu scaun la cap încearcă marea cu degetul și se aventurează într-o afacere fără sorți de izbândă?... Până la urmă, indiferent că vom fi nevoiți să alegem în turul doi între un rău mai mare și unul mai mic, nu se va schimba prea mult în esență. Atâta doar că s-ar putea să ne mai bălăcim în mizeria tranziției încă o perioadă indefinită. Sau ne vom mișca rapid spre limanul lumii civilizate. Potrivit autoarei, oricine ar câștiga alegerile prezidențiale, Unirea este finalul inevitabil”.

Un spectacol dezamăgitor, titrează Adevărul, comentând campania electorală de la Chișinău. Autorul se întreabă ”cine va reprezenta, totuși, tabăra care, măcar declarativ, se pronunță în favoarea integrării în Uniunea Europeană? Cine va reprezenta acea masivă majoritate a populației care, la alegerile parlamentare din urmă cu doi ani, s-a pronunțat pentru reforme, pentru începerea negocierilor de aderare, pentru accesul la fondurile de pre-aderare”?

Într-o analiză semnată de Denis Cenușă pentru agenția IPN, autorul scrie că durabilitatea vectorului proeuropean va fi testată serios dacă la alegerile prezidențiale din octombrie 2016 va câștiga candidatul pro-rus Igor Dodon. Potrivit expertului, UE trebuie să fie mai ingenioasă decât clasa politică post-sovietică din regiune. În R. Moldova se menține un echilibru între simpatiile proeuropene și cele pro-euroasiatice. Este important ca UE să rămână vigilentă față de R. Moldova, Ucraina și Georgia. Lucrurile par reversibile în acestea, iar influența Rusiei nu dispare, ci din contra sporește. Potrivit autorului, asistența financiară europeană poate avea un impact cu adevărat semnificativ îndată ce UE va condiționa reforme complete, care să conțină atât adoptarea legislației, cât și implementarea acesteia de sus în jos...

Portalul economic Mold-street scrie că Guvernul caută peste 320 de milioane de lei pentru agricultori. Ministerul Agriculturii propune ca producătorilor agricoli să li se acorde dreptul la restituirea accizelor la motorină, iar aceasta sumă ar fi de 324 milioane de lei.