Totalurile proiectului, implementat de Organizația Copil, Comunitate, Familie și susținut de Uniunea Europeană cu un buget de 336 de mii de euro, au fost prezentate în cadrul unei conferințe care are loc la Chișinău la 9-10 noiembrie, transmite IPN. În proiect au fost implicate 28 de ONG-uri care activează în domeniul social, 13 dintre care au primit granturi în valoare de două mii de euro.

Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a spus că prin acest proiect s-a dorit susținerea dezvoltării capacităților societății civile de a influența elaborarea și implementarea politicilor publice, astfel ca ONG-urile să devină „avocați ai celor mai vulnerabili membri ai societății”, ceea ce s-a reușit. Pe de altă parte, s-a urmărit dezvoltarea capacităților beneficiarilor finali (copii și părinți din grupurile vulnerabile) de a-și apăra drepturile și de a obține la informații și servicii sociale de calitate.

Potrivit ministrei sănătății, muncii, protecției sociale, Stela Grigoraș, proiectul a venit să fortifice capacitatea societății civile de a implica persoanele din familiile social-vulnerabile în discuții pentru a depăși situațiile de vulnerabilitate și a crea o viață mai bună pentru toți copiii din Republica Moldova. Potrivit ministrei, la capitolul dezinstituționalizarea copiilor Moldova stă bine. În mai puțin de zece ani au fost închise multe instituții și au fost întorși mulți copii în familii. Dar încă 1200 de copii mai așteaptă ca ministerul să dezvolte mecanisme ca și ei să fie dezinstituționalizați.

Delia Plop, director de programe Hope and Homes for Children (HHC) din Marea Britanie, spune că din experiența organizației pe care o reprezintă cunoaște că, pentru a schimba sistemul, este nevoie de a crea patru condiții în același timp și într-o anumită regiune. Este vorba de: voință politică, cunoștințe, finanțare și un mediu vibrant al societății civile, adică ONG-uri care să fie pasionate de cauza la care lucrează.

Iuliana Tabacari, reprezentanta Asociației Obștești „Pasărea Albastră”, spune că la Hâncești a sensibilizat oamenii și autoritățile administrației publice împărțind pliante informative despre nevoile copiilor cu cerințe educaționale speciale. Lucrurile se schimbă spre bine, chiar dacă pașii sunt mici. În centrul orașului s-au pus mai multe rampe pentru persoanele cu abilități locomotorii reduse. Și atitudinea orășenilor e mult mai prietenoasă către persoanele cu dizabilități.

Vera Patrașcu-Tănase, vicepreședintele Consiliului raional Hâncești, a spus că administrația acordă o atenție deosebită sectorului social și are scopul să creeze condiții ca și persoanele cu necesități speciale să se simtă utile societății. Persoanele marginalizate la un moment dat își găsesc un mediu de reabilitare, au parte de servicii de integrare socială. Societatea per ansamblu se sensibilizează, devine mai vibrantă la nevoile altora. Potrivit ei, schimbarea de mentalitate este în primul rând necesară, mai apoi suportul, inclusiv financiar.