În declarație președintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" și de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere". Traian Băsescu (PMP), Cătălin Predoiu (PNL) și Vlad Alexandrescu (USR) s-au opus adoptării proiectului de declarație, criticând atât textul, cât și inițiativă în șine. UDMR a susținut că "Textul putea fi mai bine formulat", însă a anunțat că va vota pentru adoptarea declarației, scrie hotnews.ro.

În cadrul dezbaterii proiectului de declarație, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a criticat dur declarația propusă de Călin Popescu Tăriceanu de reafirmare a rolului și prestigiului Parlamentului, despre care a spus că se încadrează perfect în ipoteză "drumul spre iad este pavat cu bune intenții", deoarece în loc să servească scopului de întărire a rolului și credibilității Parlamentului, declarația lui Tăriceanu nu face altceva decât să respire autarhism și intoleranță.

"Drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Proiectul de declarație supus dezbaterii se încadrează perfect în această nefericită ipoteză. Suntem total de acord cu întărirea rolului, credibilității și prestigiului Parlamentului. Problemă este că proiectul de declarație nu servește acestui scop", a declarat Cătălin Predoiu de la tribună Parlamentului.

Prim-vicepreședintele PNL a enumerat defectele, în opinia să, ale proiectului de declarație, printre care intoleranță puterii legislative față de puterea judecătorească și, totodată, luptă Parlamentului pentru supremație în raport cu președinția. "Metodă e cooperarea, măsură e moderația. Acest proiect nu respiră cooperare, ci autarhism și intoleranță, mustește de excese", a mai spus prim-vicepreședintele PNL, potrivit news.ro.

Senatorul PMP Traian Băsescu și-a exprimat dezacordul miercuri, în plenul reunit al celor două Camere, cu proiectul de declarație a Parlamentului care a fost propus spre adoptare de către președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"Consider că este o inițiativă greșită. Este că și cum am vrea să votăm niște obligații și drepturi constituționale foarte clar precizate în Constituția României. Pentru ce ne trebuie o declarație că să ne facem atribuțiunile?", a spus Traian Băsescu.

Fostul președinte a afirmat că există probleme comportamentale ale parlamentărilor care se încearcă să fie ascunse în spatele unei declarații, pe care o consideră neinspirată. De asemenea, a spus Băsescu, "exagerările" din document nu sunt în regulă, deoarece îi vor face criticabili pe parlamentari.

"Cine v-a pus, dragi deputați, să va duceți la procurorul general să-l întrebați dacă puteți voi să va reangajati salariații din mandatul trecut pe cabinetele parlamentare. Păi cine v-a pus să închinați Parlamentul procurorilor? Păi cine v-a pus, dragi parlamentari, să mergeți la CSM să întrebați dacă dați grațiere pe trei ani, pe cinci ani și ei v-au spus: nu, trei, și ați venit cu scufiță în mână la Comisiile juridice să spuneți: da, facem trei, când va spune Constituția că sunteți cei care legiferează. Păi cine va pune dragilor să va tot căciuliți la instituții altele decât Parlamentul? Dacă vreți autoritate, comportați-va că atare", a afirmat senatorul Traian Băsescu, conform Agerpres.

În declarația adoptată de Parlament, președintele Klaus Iohannis este acuzat de "abuz de drept" și de "uzurpare" a "dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere".

"Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia să din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM și președintelui României. Ceea ce a făcut oportună și necesară decizia CCR este absența manifestă a bunei credințe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanți instituționali ai autorității judecătorești, că și abuzul de drept al președintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic", se arată în declarația adoptată de Plenul Reunit al Camerei.

În document, Parlamentul califica "drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie Președintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanți ai Ministerului Public le formulează la adresă unor decizii și activități ale Guvernului". De asemenea, în declarația asumată de legislativ se mai arată că "Asemenea activități uzurpa ilegal și abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere"
În declarație se arată că Parlamentul califica "drept neconstituționale și inacceptabile judecățile pe care fie Președintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanți ai Ministerului Public le formulează la adresă unor decizii și activități ale Guvernului".

În Declarația citată se precizează că "Parlamenul consideră că recentă decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acțiunilor concertate de subminare a rolului și prestigiului Parlamentului" și că, prin această Declarație, "Parlamentul își reafirma supremația politică față de toate celelalte instituții publice".

În textul declarației este evidențiat faptul că "modul direct de alegere a președintelui a indus impresia greșită că cel ales este primul reprezentant al națiunii, că ar fi un președinte absolut al românilor, mai legitim și mai reprezentativ decât Parlamentul".

"Președintele, odată ales, devine prin efectul Constituției exterior societății, ocupând o poziție de mediator între această și autoritățile publice. Președintele României reprezintă statul român (Articolul 80, Aliniatul 1) cele trei puteri ale acestuia-legislativă, executivă și judecătorească-fiind nu numai separate între ele, dar și distincte de societatea cetățenilor, care este "fundamentul" statului, dar nu se confundă cu acesta (articolul 4, aliniatul 1). Parlamentul este organul care asigură legătură constituțională între Președinte și societate, așa cum subliniază procedura care-i cere Președintelui să depună jurământul de investitură în plenul reunit și să încredințeze apoi președinților celor două Camere documentul pe care a semnat jurământul. Parlamentul oglindește deci voința societății, în timp ce președintele exprimă arhitectură instituțională a statului și o explică atunci când este necesar", se explică în document.

Potrivit textului, Parlamentul este "unică autoritate legiuitoare a țării" după cum stipulează art 61, alin. 1 din Legea fundamentală și "nimeni și în nicio materie nu-și poate arogă dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului, care este unică și indivizibilă".

Un alt aspect din declarația Parlamentului evidențiază că după votul de încredere acordat de Parlament Guvernului, Executivul și toate organele administrației publice se supun controlului parlamentar, Legislativul fiind "singură instanță politică în față căreia Guvernul este răspunzător pentru întreagă să activitate".

Declarația reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act "exclusiv politic" Parlamentului, fără niciun fel de consecințe juridice.
Regulamentul comun Camerei Deputaților Senatului prevede cele foruri "se întrunesc ședințe comune pentru adoptarea unor declarații, mesaje altor acte cu caracter exclusiv politic￢ ￢aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorității deputaților senatorilor prezenți la celor Camere".