Mecanismul permite Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru o anumită țară atunci când există preocupări legate de securitate - mai întâi temporar, în așteptarea unei anchete și a unui dialog, apoi permanent, dacă problemele persistă. Motivele includ amenințări la adresa securității interne (inclusiv o creștere a infracțiunilor grave comise de cetățenii țării în cauză) și creșteri substanțiale ale cererilor de azil respinse, ale refuzurilor de intrare sau ale numărului de persoane care depășesc termenul de ședere permis, precizează un comunicat al Parlamentului European.

Republica Moldova se află printre cele 61 de țări ai căror cetățeni pot călători fără viză în UE, dar această facilitate este condiționată. Astfel, doar persoanele care dețin pașapoarte biometrice (cu cip electronic și elemente de securitate conforme standardelor OACI – Organizația Aviației Civile Internaționale) beneficiază de regimul fără vize. Cei care au pașapoarte vechi, nelivrate conform standardelor OACI, nu pot intra fără viză în spațiul Schengen — deci pentru ei se aplică în continuare regimul de viză.

Reforma adaugă noi motive pentru declanșarea unei suspendări, și anume: amenințări hibride (cum ar fi instrumentalizarea migranților sponsorizată de stat); scheme de cetățenie pentru investitori (sau „pașapoarte de aur”) care ridică preocupări legate de securitate; lipsa de aliniere cu politica UE în materie de vize; încălcări ale Cartei Națiunilor Unite, ale dreptului internațional privind drepturile omului sau ale dreptului umanitar; și nerespectarea deciziilor instanțelor internaționale. Adăugirile aliniază motivele de suspendare cu motivele pentru acordarea exonerării de la viză și urmăresc să creeze un efect descurajant. Motivele existente, inclusiv preocupările legate de securitate și lipsa de cooperare în materie de readmisie, vor fi menținute.

Fără impunitate pentru funcționarii guvernamentali ai țărilor terțe

Pentru a descuraja guvernele țărilor terțe să încalce termenii acordurilor lor de exonerare de la vize de scurtă ședere, legea va oferi UE mai multă flexibilitate în a suspenda exonerarea de la vize pentru funcționarii guvernamentali care ar putea fi responsabili pentru încălcările drepturilor omului sau alte încălcări ale unui guvern.

Odată cu reforma, pragul pentru evaluarea creșterilor „substanțiale” ale numărului de persoane care se află fără permisiune sau ale infracțiunilor grave va fi stabilit la 30%. Pragul pentru calcularea unei rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil va fi stabilit la 20%. În cazuri bine justificate, Comisia va putea, de asemenea, să se abată de la aceste praguri.

Raportorul Matjaž Nemec (S&D, Slovenia) a declarat: „Europa rămâne cel mai vizitat continent din lume atât de turiști, cât și de călătorii de afaceri, iar politica noastră în materie de vize este, prin urmare, unul dintre cele mai puternice instrumente ale noastre de politică externă. Cu un mecanism de suspendare modernizat, UE va putea suspenda călătoriile fără viză în cazul unor încălcări grave ale drepturilor omului și poate viza suspendările către funcționari guvernamentali sau alte grupuri. Acest mecanism reformat consolidează angajamentul nostru față de drepturile omului și dreptul internațional.”

Legislația, deja convenită informal de negociatorii Parlamentului și Consiliului, a fost aprobată în plen cu 518 voturi pentru și 96 împotrivă, iar 24 de abțineri. Aceasta trebuie încă adoptată formal de Consiliu. Va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

În conformitate cu noile reguli, Comisia Europeană (în urma unei propuneri din partea unui stat membru în cauză sau din proprie inițiativă și ținând cont de informațiile primite de la orice instituție a UE) poate iniția procesul de suspendare a călătoriilor fără viză din anumite țări terțe în spațiul Schengen, mai întâi temporar, apoi definitiv dacă problemele nu sunt rezolvate. Până în prezent, libertatea de a deține viză a fost revocată o singură dată, în cazul Vanuatu.