Duminică mai devreme, înaintea unui summit privind Ucraina la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Parisul și Londra lucrează la „un plan” pentru a pune capăt luptelor. Avantajul unui astfel de armistițiu este că „știm să-l măsurăm”, în timp ce frontul este imens, „echivalentul liniei Paris-Budapesta”, a spus președintele francez.

Prin urmare, încetarea ostilităților nu ar viza inițial luptele terestre. Pentru că, „în caz de încetare a focului, ar fi foarte greu de verificat dacă frontul este respectat”, a explicat Emmanuel Macron.

Posibilitatea desfășurării de trupe europene, la care Franța și Marea Britanie sunt dispuse să participe, ar veni doar într-o etapă ulterioară, a continuat el.

„Nu vor exista trupe europene pe teritoriul ucrainean în următoarele săptămâni”, a declarat Emmanuel Macron pentru Le Figaro. 

„Întrebarea este cum folosim acest timp pentru a încerca să obținem un armistițiu accesibil, cu negocieri care vor dura mai multe săptămâni și apoi, odată pacea semnată, o desfășurare de trupe”, a adăugat el.

„Vrem pacea. Nu o vrem cu orice preț, fără garanții”, a subliniat șeful statului francez.

Parisul și Londra caută să obțină o plasă de siguranță americană pentru trupele care ar fi eventual trimise în Ucraina după un acord de pace, ca garanții de securitate pentru Kiev. Cele două țări europene doresc ca Statele Unite să poată asigura o formă de protecție acestor trupe dacă ar fi vizate de ruși.

Potrivit unor responsabili francezi, Parisul și Londra caută, de asemenea, să reînnoiască firele unui dialog între președinții american Donald Trump și ucrainean Volodimir Zelenski care au discutat violent vineri în Biroul Oval al Casei Albe.

„În zilele următoare, ar trebui să reușim să punem lucrurile în mișcare din nou”, a afirmat Emmanuel Macron, la întoarcerea de la summitul de la Londra.

Președintele francez a menționat și reuniunea de joi a șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene de la Bruxelles, menită să pregătească creșterea în putere a apărării europene cu o majorare a cheltuielilor militare.

„De trei ani, rușii cheltuiesc 10% din PIB pentru apărare. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru viitor, fixând un obiectiv de aproximativ 3% sau 3,5% din PIB”, a declarat el pentru Le Figaro.

Comisia Europeană urmează să propună planuri pentru a finanța efortul militar, fie că implică utilizarea unor fonduri existente, fie recurgerea la împrumuturi comune, a subliniat Emmanuel Macron.

„Inițial, ne trebuie, fără îndoială, 200 de miliarde de euro pentru a putea investi”, a declarat el.

În cele din urmă, președintele francez și-a confirmat disponibilitatea de a deschide un dialog cu alte țări europene privind descurajarea nucleară franceză.

„Cei care doresc să aprofundeze dialogul cu noi vor putea, dacă este necesar, să fie asociați la exercițiile forțelor de descurajare. Aceste schimburi vor contribui la dezvoltarea unei veritabile culturi strategice între europeni”, a spus el, reafirmând că „președintele Republicii este cel care ia decizia total suverană și întotdeauna confidențială de a folosi armele nucleare”.