Într-un interviu pentru IPN, ombudsmanul s-a referit la un caz recent, în care mama unui copil de șapte ani, ce suferă de o maladie rară, făcea apeluri către autorități pentru a-și salva fiul. Pe piața farmaceutică din țară nu sunt medicamentele de care minorul are nevoie, iar părinții nu le pot procura din străinătate din cauza restricțiilor de circulație impuse în perioada pandemie. Trei ani la rând, mamei i-au fost restituiți banii cheltuiți pentru medicamente, însă pentru anul 2019  i s-a dat doar jumătate din sumă.

Ombudsmanul spune că acestea sunt cazuri concrete în care lipsa medicamentului vital prezintă risc pentru viața unui copil. Și astfel de cazuri denotă atitudinea autorităților față de copii.

Părinții sunt nevoiți să-și asume cheltuielile nu doar pentru medicamente, dar și pentru serviciile de care au nevoie mulți copii cu boli genetice și alți copii cu dezvoltare atipică.

Avocatul poporului a menționat că, în 2016, atunci când a preluat mandatul, împreună cu Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, a fost efectuat un studiu referitor la respectarea drepturilor copiilor cu autism în Republica Moldova. S-a constatat că în acest sens erau mari restanțe. De atunci, a fost introdus screeningul pentru identificarea precoce a tulburărilor din spectru autist la copii în primele luni de viață. Încă se mai întreprind eforturi pentru a aduna date statistice cu privire la numărul de copii cu autism.

Maia Bănărescu a declarat că a fost elaborat cadrul legal necesar, au fost adoptate standardele minime, însă la capitolul implementare lucrurile nu stau atât de bine. Autoritățile fac mereu trimitere la lipsa de bani. Însă, în opinia sa, nu totul se rezumă la bani, ci este vorba despre atitudinea autorităților responsabile.

Se invocă lipsa de bani și când e vorba despre asigurarea funcției de specialist pentru protecția drepturilor copilului, care conform legii trebuie să fie angajat în cadrul primăriilor. În prezent, numărul acestor specialiști în cadrul autorității tutelare locale este foarte mic. De cele mai multe ori de problemele copiilor are grijă asistentul social, care este însă responsabil și de adulții aflați în dificultate. A fost propunerea ca salariul acestui specialist, pentru problemele copiilor, să fie achitat din bugetul de stat, așa cum este în cazul asistentului social. „De ce nu se face? Sursele financiare nu trebuie puse la mijloc, când este vorba despre protecția drepturilor copiilor. Este chiar o rușine pentru stat, la un număr atât de mic de copii, nici patru sute de mii de copii, să nu le poți asigura respectarea drepturilor în totalitate”, a mai spus Maia Bănărescu.

Interviul „1 iunie – Ziua Internațională a Copilului. Copiii au drepturile lor” face parte din proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”.