Imperiul care nu a dispărut. Într-un comentariu pe Cotidianul.md, Alexandru Tănase scrie despre retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente. Chiar și denumirea acestei construcții a fost, de la început, o mistificare. CSI nu a avut niciodată nimic de-a face cu independența statelor membre, ci cu conservarea dependenței – într-o formă mai subtilă, mai puțin ideologizată, dar la fel de eficientă pentru Moscova, comentează publicistul.  Iar Kremlinul recurge la același reflex pavlovian: șantajul. După ce Chișinăul a anunțat că părăsește CSI, Moscova a încercat să ne bage pe gât, cu forța, un „bilet de ieșire” din țarcul postimperial, avertizând că Republica Moldova nu va putea rămâne în alte aranjamente economice ale fostului spațiu sovietic. Autorul atenționează în acest context că imperiile nu dispar brusc. Ele se sting lent, dar nu renunță. Iar în fazele lor terminale devin, adesea, mai periculoase decât în momentele de expansiune. Federația Rusă nu a renunțat niciodată la ideea refacerii imperiului. Astăzi, singurul obstacol real în calea acestei expansiuni este armata ucraineană, care rezistă invaziei ruse. Și este la fel de clar că, în cazul prăbușirii frontului de est, Putin nu se va opri la Nistru. Prin urmare, părăsirea CSI nu este un moft politic, ci o corecție istorică. În acest context, ruperea oricăror legături cu tot ceea ce înseamnă – sau încă mai amintește – de imperiu nu este un gest simbolic. Este o măsură de supraviețuire. statele mici trebuie să se țină la mare distanță de puterile agresive, pentru care nu există niciun fel de reguli. Republica Moldova, astăzi, face exact acest lucru – pentru prima dată cu adevărat. Pentru că nu mai există alternativă.

Ziarul de Gardă scrie despre „Lecțiile pe care opoziția nu vrea să le învețe”, la șase luni de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Autorul Victor Moșneag amintește de comportamentul partidelor din opoziție înainte de alegeri: campanii manipulative sau false, construite doar pe critici, venite din partea unor persoane adesea compromise, fără idei, fără valori, fără un trecut bazat pe fapte și meritocrație, atacuri toxice în adresa presei independente, a ONG-urilor sau a tuturor care încercau să-i critice etc. Ce s-a schimbat la șase luni după parlamentare -  nimic. Azi avem același tablou dezolant printre liderii acestor partide, care se chinuie să capteze atenția opiniei publice prin critici fără soluții, prin manipulări, falsuri sau jumătăți de adevăr rostogolite peste tot pe unde apucă. Totodată, constată autorul, proiectele politice noi care se pun la cale în culise aduc în prim-plan aceleași persoane compromise deja, fără nicio priză la public, fără rezultate notabile, iar cei care le pregătesc și investesc în ele nu-și dau seama că asta înseamnă doar irosire de bani, timp și energie, fără nicio șansă reală pe termen lung.

„Tribuna” lui Ilan Șor, tocător de bani publici. Amenzile pentru dezinformare aplicate GRT, achitate din bugetul regional – constată Anticorupție.md. Amenzile de aproape 300 mii lei pentru dezinformare aplicate Companiei Publice „Gagauziya Radio Televizionu” din Comrat (GRT) au fost achitate din BUGETUL PUBLIC. Portalul Anticoruptie.md a intrat în posesia unor documente de uz intern, din care reiese că, în 2025, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, condusă la acea vreme de apropiatul lui Ilan Șor, Dmitri Constantinov, a majorat bugetul GRT, pentru 2026, cu peste 400 mii lei. S-a întâmplat după ce conducerea instituției media s-a plâns că nu are resurse pentru a achita amenzile dispuse de Consiliul Audiovizualului (CA), din cauza propagandei pe acest post. Între timp, în ciuda unor sancțiuni în lanț, postul continuă, deși într-o manieră mai camuflată, să lustruiască imaginea unor politicieni cu viziuni pro-ruse și separatiste. Totodată, cel puțin un angajat al GRT este membru al partidului Moldova Mare, alții au făcut deschis donații pentru Partidul Șansă, ambele formațiuni fiind ghidate din umbră de oligrahul fugar, de la Moscova.

Fiica și fostul ginere a lui Voicu, cu avere nejustificată de 2,5 milioane de lei. Jurnaliștii de investigație RISE Moldova relatează că fostul ginere al deputatului Pavel Voicu și fiica acestuia riscă să le fie confiscată suma de 2,5 milioane de lei, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit o diferență substanțială între veniturile și cheltuielile acestora. ANI a emis un act de constatare pe numele lui Adrian Gologan, fost funcționar public cu statut special în cadrul Inspectoratului General al Poliției. Controlul asupra averii lui Gologan a vizat perioada iulie 2018 – noiembrie 2024 și a fost extins asupra averii deținute în comun cu fosta sa soție, Paulina Voicu. Inspectorul de integritate a documentat tranzacțiile financiare și imobiliare ale familiei Gologan. Conform datelor cadastrale, în perioada respectivă au fost cumpărate trei apartamente, o încăpere nelocativă și un loc de parcare. De asemenea au fost stabilite mai multe tranzacții de mașini de lux, printre care un BMW 530E, un Mercedes CLS, un Lexus NX și un Audi Q8. Gologan s-a angajat pentru prima dată la Poliție în 2018. La acel moment nu declara nici casă, nici masă. În 2019 s-a căsătorit cu Paulina Voicu, fiica lui Pavel Voicu, care la acel moment era ministru al Apărării. Potrivit declarației de avere depusă de Gologan pentru acel an, nunta le-a adus tinerilor căsătoriți patru milioane de lei, echivalentul a 200 de mii de euro. Invitații ar fi oferit tinerilor, în medie, cadouri bănești între 250 de euro și 12 mii de euro. Astfel și-a justificat achizițiile de mașini și apartamente făcute ulterior. Alte detalii găsiți pe pagina RISE.md.