Printre efectele negative înregistrate, precum o rată a inflației de peste 13 la sută, creșterea dobânzilor la credite și devalorizarea monedei naționale, furtul miliardului a creat o aparență de creștere a Produsului Intern Brut, după cum au constatat analiștii Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale ”Viitorul”.

Indicatorii economici la sfârșit de an arată că situația Republicii Moldova este una critică, iar principala cauză este devalizarea celor trei bănci, dar și politicile de redresare luate de către autorități, spun economiștii. Astfel, în luna noiembrie, inflația a crescut cu 13,5 la sută în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, dobânzile la credite au crescut cu aproape 6 la sută, din cauza politicii monetare a Băncii Naționale, iar leul s-a devalorizat cu 28 la sută față de dolarul american și cu 13 la sută față de euro.

„Vedeți ce se face cu creditarea? Banca Națională utilizează niște instrumente specifice, dar lovește în activitatea economică, în creșterea economică. Inflația macină, macină tot ce agonisiți dumneavoastră, reduce din competitivitatea unor produse pe intern și pe extern. În condițiile unei inflații pronunțate, agenții economici care sunt orientați spre export nu fac tranzacții pentru că se tem”, a constatat expertul economic, Viorel Chivriga.

Pe de altă parte, un efect paradoxal al dispariției miliardului de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, este creșterea Produsului Intern Brut, indicator ce s-a majorat cu 0,5 la sută în primele 9 luni ale anului. Experții au ajuns la concluzia că misterul se explică prin portofoliul uriaș de credite, în valoare de 21 de miliarde de lei acordate în noiembrie 2014 de către cele trei bănci devalizate, în special de Banca Socială, care nu au fost calificate ca fiind neperformante, spune analistul Sergiu Gaibu.

„Acest portofoliu rămâne în bilanțul acestor bănci și pe acest portofoliu se calculează dobândă. Această dobândă sporită, care este joc mai degrabă contabil, se așează drept creștere economică în economia țării. Este o noutate nu doar pentru Moldova. Moldova aduce o noutate pe plan internațional în care o delapidare de fonduri este de asemenea proporție, încât influențează statistica unei țări. Și deoarece avem o contabilizare, aceasta duce la creștere economică, dar noi avem (doar- n.r.) o creștere economică contabilă”, a declarat Sergiu Gaibu.

Din portofoliul de credite ”toxice” care au dus la falimentarea celor trei bănci doar o mică parte au fost recunoscute ca fiind pierderi, iar dacă acest lucru s-ar admite pentru cel puțin 30 la sută din credite, PIB-ul ar scădea cu peste 5 la sută, au mai menționat experții de la IDIS ”Viitorul”.