Până în ziua alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, România era privită ca „o insulă de stabilitate”, ca o redută solidă în calea influenței rusești (Revista presei)
-
02 Decembrie 09:29
Presa de la Chișinău urmărește alegerile din România, dar și votul cetățenilor români din R. Moldova, care diferă de cel al românilor din țară și de peste hotare. De asemenea, comentatorii politici atrag atenția că Rusia încearcă să folosească din nou gazele pentru a influența alegerile care urmează în vară în R. Moldova.
Trei partide extremiste în viitorul Parlament al României, cu circa 32 la sută din voturile românilor, titrează Ziarul Național. PSD s-a clasat pe primul loc, urmat de AUR și PNL.
Cum au votat românii din R. Moldova la alegerile parlamentare din România, scrie Ziarul de Gardă. Partidul „Uniunea Salvați România” (USR) a obținut cele mai multe voturi din partea cetățenilor români din R. Moldova la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Formațiunea condusă de Elena Lasconi a câștigat alegerile atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților cu scoruri de peste 50%. La alegerile parlamentare din România au votat peste 81 de mii de români din R. Moldova. Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (EP) din România arată că la alegerile pentru Senat, USR a obținut în R. Moldova 54,55%, adică puțin peste 41 de mii de voturi. Pe locul doi s-a clasat Partidul Național Liberal cu 23,6% (circa 18 mii de voturi). Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion a acumulat 5% (3800 de voturi), în R. Moldova. Pentru Camera Deputaților, rezultatele au fost puțin diferite. USR a câștigat alegerile cu peste 61%, respectiv, circa 46 de mii de voturi. Pe locul doi s-a clasat Forța Dreptei, formațiune care a fost susținută de Traian Băsescu, fostul președinte al României, și cea care a avut doi candidați din R. Moldova pe listele electorale: Ion Iovcev și Leonin Boaghi. Pe locul trei s-a clasat Partidul Social Democrat (PSD), cu 8,29%, iar pe locul patru, AUR, cu 6,22%.
Într-un comentariu pentru DW, publicistul Vitalie Ciobanu scrie că „Până în ziua alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, România era privită ca „o insulă de stabilitate”, ca o redută solidă în calea influenței rusești”. Apartenența sa la NATO și la Uniunea Europeană, ajutorul pe drept cuvânt frățesc pe care l-a oferit Basarabiei în această perioadă complicată – cu război la granițe și resurse limitate pentru susținerea economiei, sistemului energetic și a sectorului bugetar – au constituit o garanție că R. Moldova nu va rămâne de izbeliște, că România, alături de instituțiile UE, ne vor livra o plasă de siguranță. Acum, lucrurile s-au inversat. Moldova a rezistat asaltului rusesc (mai exact: am obținut un răgaz până la alegerile parlamentare), iar România se clatină. Moldoveni cu cetățenie română din Basarabia privesc cu multă neliniște evoluțiile actuale de peste Prut. Și a mai venit o problemă - Rusia l-a chemat sub drapel pe „generalul Iarnă”. Sugrumarea economică, dar cu arma prețurilor la gaze și curent electric, i se pregătește și Republicii Moldova. O criză de energie, speră Moscova, va duce la nemulțumiri ale populației, care se vor canaliza împotriva actualei puteri, „afânând” terenul pentru o victorie a forțelor prorusești la alegerile parlamentare din anul viitor. Vizita ministrului Parlicov la sediul Gazprom nu a făcut decât să confirme cinismul rușilor. Moscova acționează în înțelegere cu regimul separatist de la Tiraspol, constată autorul.
Rusia joacă ultima carte pentru a influența alegerile parlamentare din R. Moldova – (din nou) gazele... scrie Europa Liberă. Rusia folosește acum ultimul său instrument pentru a împiedica R. Moldova să-și continue parcursul european – șantajul stopării livrărilor de gaze în regiunea transnistreană, afirmă analiștii politici Igor Boțan și Nicolae Negru. „E un instrument clasic și deja există agenții de presă care servesc intereselor Rusiei, care isterizează societatea că vom îngheța la iarnă ”, iar ținta „sunt viitoarele alegeri parlamentare din R. Moldova”, spun analiștii.
Pre-Vettingul a făcut sau nu lumină în justiție? – un subiect discutat la TV 8 cu președintele Comisiei de Pre-Vetting, Herman von Hebel: „Este începutul unui proces lung”. E nevoie de timp pentru ca rezultatele procesului de evaluare a judecătorilor și procurorilor să fie vizibile. Herman von Hebel a subliniat că „acum încă este prea devreme să spunem dacă nivelul de încredere în justiție a crescut”. „De asemenea, trebuie să așteptăm rezultatele activității unor organe din Consiliul Superior al Magistraturii și al Procurorilor care au fost formate în baza rezultatului optim de evaluare. Acest proces durează. Avem nevoie de timp. Dezvoltarea încrederii este un proces care durează ani de zile, este important să menționăm”, a declarat Herman von Hebel.