Deși suportul Rusiei pe filieră mass-media a fost unul puternic și au existat zvonuri că sursele financiare ale lui Igor Dodon ar fi provenit din direcția „bazinelor cu bani” ale Gazprom, autorii analizei sunt de părere că rolul jucat de Kremlin în scrutinul prezidențial din Republica Moldova nu a fost unul atât „evident” precum amestecul rusesc în alegerile parlamentare cu „miză majoră” în tumultul evenimentelor din Ucraina, în noiembrie 2014, scrie infoprut.ro.

„Factorii cheie care au tranșat rezultatul au fost interni”, notează autorii, adăugând că Dodon a reușit să capitalizeze un cumul de deziluzii sociale legate de tema parcursului european, de capturarea oligarhică a sistemului juridic, de „jaful secolului”.

O altă mutare de „PR negru” făcută de Igor Dodon, se arată mai departe în textul analizei, a fost aceea de a plasa în contul Maiei Sandu o „poveste complet falsă, cum că UE intenționează să trimită 30.000 de refugiați sirieni în Moldova”, plus defăimările pe linie bisericească la adresa condiției de „femeie necăsătorită și fără copii” a candidatei PAS.

„Mass-media lui Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon să-i ia fața Maiei Sandu, folosind site-uri complet noi și conturi de socializare deschise cu scop precis de către apropiați de-ai lui Plahotniuc”, mai scriu autorii.

Aceștia cred că nu vor avea loc „schimbări dramatice” după alegeri. Vizita în SUA a lui Vladimir Plahotniuc este descrisă ca un praf aruncat în ochii electoratului. În spatele ușilor închise, de fapt, „Plahotniuc și Dodon vor pune interesele locale pe primul loc. Ei nu au niciun motiv să renunțe la fondurile UE, care sunt proporțional generoase în Moldova, sau să pună în pericol mobilitate fără vize a moldovenilor”.

„Moldova ar putea să revină și mai mult la politica de «balans» a liderului comunist Vladimir Voronin (…) Dodon ar putea megre mai departe cu recunoașterea anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, dar nu va fi nicio grabă spre o «Rusie puternică» (…) Dodon nu va fi un președinte executiv. Moldova rămâne un sistem semi-prezidențial, în care premierul deține mai multă putere”, se mai arată în analiza publicată pe site-ul Consiliului European pentru Relații Externe.