Referindu-se la decizia Adunării Populare de la Comrat prin care s-a permis folosirea panglicii negru-oranj interzisă în R. Moldova, el a explicat că regiunea găgăuză și această minoritate etnică nu este integrată în totalitate în societatea moldovenească, și din această cauză rezonează din punct de vedere politic cu mesajele care vin de la Moscova. 

Această minoritate, această unitate teritorial-administrativă, se simte cumva  ca un corp străin, cât ar fi de paradoxal, în statul R. Moldova. Paradoxal, pentru că această regiune este din multe puncte de vedere privilegiată. Toate taxele pe care le percep rămân în bugetul regiunii. În plus, această regiune este privilegiată și din punctul de vedere al granturilor și proiectelor europene. Din păcate, însă, din  punct de vedere ideologic și politic, această regiune, această minoritate rezonează cu mesajele care vin de la Moscova.

Avem aici și o altă problemă – că o anumită autoritate locală nu se subordonează, dimpotrivă, intenționat sfidează autoritatea centrală. Acesta poate fi un precedent periculos, poate duce la anumite mișcări de destabilizare a situației social-politice din R. Moldova.

De aceea, cred că această problemă trebuie abordată cu prudentă, dar ferm. Pentru că legile naționale sunt legi valabile pe întreg teritoriul R. Moldova. Trebuie să existe acest dialog pentru a delimita care sunt limitele autorității teritoriale, culturale, pentru că nu o singură dată a avut această tentativă de a-și depăși limitele pe care le conferă legea din 1994.

Deputații Adunării Populare de la Comrat s-au întrunit de urgență noaptea trecută pentru a adopta o rezoluție care permite utilizarea în regiune a panglicilor bicolore, inclusiv cele negru-oranj, după ce Curtea de Apel Comrat a anulat o decizie similară.