"Chiar acel grup de lucru privind alegerile din Găgăuzia a venit cu un anumit document agreat, însă, după câte se pare, interferențele Federației Ruse, în mod special ale ambasadorului neacreditat în Republică Moldova, Oleg Ozerov, care a avut o vizită acolo, i-a convins pe cei din Adunarea Populară a Găgăuziei să meargă împotriva Chișinăului. Mai mult, am văzut că ei au ieșit cu un contra-document în care invocă, iarăși în ton acuzator, în conformitate cu narațiunile rusești, că Chișinăul subminează Autonomia Găgăuză, ceea ce nu este așa. Avem și o sesizare la Curtea Constituțională pe acest subiect. Legea din 1994  spune foarte clar că UTA Găgăuzia este parte componentă a Republicii Moldova, iar legislația locală poate să fie doar în conformitate cu legislația națională. Acum avem o neconcordanță juridică între legislația națională și cea locală, iar după schimbările legislative din Republica Moldova, cei din UTA Găgăuzia trebuie să-și ajusteze legislația locală la cea națională", spune Ion Tăbârță.

Comitetul executiv al Găgăuziei a respins ieri documentul „de compromis” privind organizarea alegerilor, elaborat de Adunarea Populară după consultări cu Chișinăul și Comisia Electorală Centrală, invocând riscuri pentru autonomie. Totodată, în APG a fost prezentat un proiect alternativ care reproduce, în mare parte, actualul Cod electoral al regiunii și contravine prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova. Principala obiecție a Comitetului executiv vizează folosirea denumirii Comisia electorală centrală a Găgăuziei în locul termenului prevăzut de legislația națională – Consiliul electoral central al Găgăuziei”, transmite IPN.

Într-un mesaj transmis din detenție, bașcana Evghenia Guțul a avertizat că proiectul ar putea duce la „pierderea controlului regiunii asupra alegerilor”.

Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025. În prezent, legislativul de la Comrat nu mai poate modifica legi, ci doar adopta hotărâri