Iurie Țap, deputat PLDM, formațiune care respinge schimbarea sistemului electoral, a declarat că recomandările Comisiei de la Veneția trebuie implementate, chiar dacă nu au statut obligatoriu de lege. “Țara noastră se află sub monitorizare. Această înseamnă vot de neîncredere. Nicio țară care a ajuns în Uniunea Europeană nu a trecut peste recomandările Comisiei de la Veneția”, a declarat Țap.

Și vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a cărei formațiune nu susține schimbarea sistemului electoral, a declarat că recomandările Comisiei de la Veneția urmează a fi respectate cu strictețe. “Este o analiză juridică, în care experții Comisiei de la Veneția își exprimă îngrijorarea. Republica Moldova riscă să rămână în continuare în lista neagră a Europei, dacă recomandările Comisiei de la Veneția vor fi ignorate”, a spus fruntașul liberal.

Vladimir Țurcan, deputat PSRM, formațiunea care a promovat trecerea la sistemul electoral mixt, a declarat că proiectul de lege privind sistemul electoral mixt trebuie ajustat la recomandările Comisiei de la Veneția. "Recomandările Comisiei de la Veneția sunt foarte importante și trebuie să le respectăm. Noi trebuie să preluăm practicile bune în domeniul jurisprudenței și să le implementăm în legislația noastră”.

Deputatul Valeriu Ghilețchi, președintele Grupului popular European, a declarat la telefon că deputații grupului vor lua o decizie de a vota în a doua lectură trecerea la sistemul electoral mixt în funcție de recomandările Comisiei de la Veneția și implementarea lor.

Solicitat prin telefon, Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt PDM, a declarat că se va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția pentru a îmbunătăți proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral. “Mai departe se va discuta în Parlament, că nu doar PDM reprezintă Parlamentul Republicii Moldova”, a declarat Gamurari.

Comisia de la Veneția, în cadrul ședinței plenare din 16 iunie, a adoptat „opinii critice” privind proiectul de modificare a sistemului electoral din Republica Moldova și proiectul de extindere a prerogativelor prezidențiale. Urmare a consultărilor cu toate părțile interesate, s-a constatat în special că reforma propusă nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unui consens larg. Există „îngrijorări semnificative” în legătură cu reforma propusă, inclusiv riscul ca deputații aleși în circumscripții nominale să fie expuși intereselor de afaceri. Mai mult, experții consideră că atribuția Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripții uninominale e formulată vag, fapt care presupune un risc de influență politică.