Această mișcare, lansată în noiembrie 2003 după alegeri controversate, îl înlăturase de la putere pe Eduard Șevardnadze, care domina viața politică încă din anii 1970.

Mihail Saakașvili a devenit președintele acestei foste republici sovietice și a lansat o politică de integrare în NATO și UE, sfidând Moscova.

Circa 1.000 de membri ai Mișcării Naționale Unite (MNU) s-au reunit joi în capitala georgiană Tbilisi, cerând eliberarea fostului șef al statului, a cărui stare de sănătate tot mai precară suscită îngrijorare.

"Ideea unei Georgii unite, puternice, democratice, europene și libere era forța motrice a Revoluției Trandafirilor și a liderului său Saakașvili", a declarat o responsabilă a MNU, Tina Bokutșava, în fața celor reuniți.

"Teribila injustiție care este detenția lui Saakașvili trebuie să înceteze", a adăugat ea.

Fostul președinte, care a condus Georgia din 2004 până în 2013 înainte de a se exila opt ani în străinătate, în special în Ucraina, a fost arestat la întoarcere în țara sa în 2021, într-un dosar de abuz de putere pe care el îl consideră motivat politic.

La ora actuală, Mihail Saakașvili este principalul lider al opoziției georgiene.

Politicianul de 55 de ani susține că a fost maltratat în închisoare și medici și-au exprimat îngrijorarea pentru sănătatea lui, care pare să se deterioreze după o grevă a foamei care a durat 50 de zile, anul trecut.

"Revoluția Trandafirilor a schimbat istoria Georgiei pentru totdeauna și i-a asigurat un loc în lume", a scris Saakașvili pe Facebook. "Revoluția noastră a pus bazele destructurării sistemului rus postsovietic și a făcut din Georgia un exemplu de urmat", a adăugat el.

Fostul președinte a demarat ample reforme și a reușit să țină în frâu corupția care măcina instituțiile georgiene.

Însă numeroși critici au denunțat în timpul președinției sale atingeri aduse libertăților și o deviere autoritară, citând în special violenta reprimare a manifestațiilor antiguvernamentale.

Revoluția georgiană a fost urmată de alte mișcări similare, precum Revoluția Portocalie prooccidentală din Ucraina, în 2004. Inițiative foarte prost văzute de Kremlin, preocupat să-și mențină influența în țările din fostul spațiu sovietic, notează AFP