Potrivit Agerpres, unii opozanți și jurnaliști independenți, chiar și redacții întregi - cum este cazul site-ului Meduza, care s-a instalat în Estonia -, au ales să plece. Mai recent, și una dintre celebrele militante ecologiste din Rusia, Evghenia Cirikova, s-a autoexilat în Estonia. Cunoscută pentru succesul de a fi blocat construcția unei autostrăzi ce urma să treacă printr-o pădure de lângă Moscova, ea a decis să părăsească Rusia, temându-se că ar putea să-și vadă copiii devenind ținta șantajelor.

'Este o alegere personală, foarte dureroasă, pe care trebuie s-o facă unii opozanți pentru a-și proteja apropiații', explică Veronika Koutsillo, redactor șef la Rusia Deschisă, o mișcare politică fondată de fostul oligarh și opozant Mihail Hodorkovski, el însuși autoexilat în Elveția.

La rândul său, Julius Freytag, liderul Fundației Freiheig, care urmărește îndeaproape evoluția opoziției ruse, constată că 'din cauza intimidărilor puterii, tot mai mulți opozanți părăsesc Rusia ori se gândesc serios la acest lucru', ei fiind 'convinși că situația se va înrăutăți'.

De altfel, de la asasinarea lui Boris Nemțov, pe 27 februarie, opozanții ruși se confruntă cu tot mai multe percheziții. Pe 16 aprilie, când președintele Vladimir Putin declara că 'opoziția are dreptul și posibilitatea să participe la viața politică a țării', poliția a percheziționat sedii ale mișcării Rusia Deschisă și a confiscat, printre altele, două calculatoare.

A doua zi a a urmat o percheziție în apartamentul Nataliei Pelevina, militantă a partidului RPR-Parnas, din care a făcut parte și Nemțov. 'De ceva timp, nu vizează doar opozanții cunoscuți, ci și simplii militanți (...) Vor să ne terorizeze, să ne oblige să abandonăm lupta. Ei bine, mi-e frică, dar nu voi renunța niciodată', declară ea agenției France Presse. După această percheziție, a fost inculpată în dosarul Bolotnaia, numele pieței din centrul Moscovei unde pe 6 mai 2012 a avut loc o manifestație împotriva revenirii lui Putin la Kremlin.

La rândul ei, o studentă în vârstă de 21 de ani membră a RPR-Parnas, Narmina Akhmadli, mărturisește că s-a gândit de multe ori să plece din Rusia, dar încă nu a decis să facă acest pas. 'De fiecare dată mă întreb cum aș putea să-mi ajut țara dacă nu sunt aici', spune ea, adăugând că a face politică în Rusia a devenit foarte greu, chiar 'terifiant', iar opoziția este 'minusculă în fața imensei mașini a puterii' și singura ei șansă este să se unească.

Formațiunea PRP-Parnas, condusă de fostul premier Mihail Kasianov, și Partidul Progresului, condus de Aleksei Navalnîi, au anunțat pe 17 aprilie crearea Coaliției Democratice, o alianță politică a opoziției, căreia s-au alăturat câteva zile mai târziu șase grupări și partide, inclusiv Rusia Deschisă.

'Am decis să eliminăm asperitățile care au divizat până în prezent tabăra opoziției', a afirmat apoi Navalnîi odată cu prezentarea unei liste unice a opoziție pentru alegerile locale parțiale din luna septembrie.

Konstantin Kalatcev, directorul Grupului de Expertiză Politică, consideră că acest scrutin va fi un test în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor, iar odată ce nu se vor mai manifesta 'ambițiile personale' ale unor lideri ai ei, opoziția ar putea convinge cel puțin 15-20% din alegători, procent suficient pentru a intra în Duma de Stat.

Deși a susținut că moartea lui Nemțov 'a dat un adevărat impuls opoziției', Navalnîi s-a declarat totodată conștient de obstacolele pe care le-ar putea ridica Kremlinul. 'Împotriva strategiei noastre, ei o elaborează pe a lor, una bazată pe teamă, divizare, corupție. La așa ceva ne așteptăm cu adevărat', a scris el pe blogul său.

Dar 'viitorul opoziției nu depinde de ea, ci de Kremlin', crede Julius Freytag, anticipând că 'dacă acesta (Kremlinul) decide să lanseze un nou val de represiune, atunci opoziția nu va avea de ales și va trebui să ia calea exilului'.