Controlul constituțional al legilor a fost cerut în 124 de cazuri de avocați, în 55 de cazuri – de părțile la proces, judecătoriile s-au adresat din oficiu în 11 situații, iar curțile de apel – în două. 

În februarie 2016, Curtea Constituțională le permitea instanțelor să facă sesizări, inclusiv curților de apel și judecătoriilor, fără medierea Curții Supreme de Justiție. Potrivit aceleiași hotărâri, dacă legea, care urmează a fi aplicată la soluționarea unei cauze, este susceptibilă de neconstituționalitate, instanța este obligată să sesizeze Curtea.

Controlul constituțional poate fi cerut de către părțile în proces sau de către instanță. Interpretarea articolului 135 este neconstituțională și contravine aceleiași prevederi din legea supremă, spune profesorul Alexandru Arseni, fost membru al CSM. El consideră că instanțele de fond nu ar trebui să sesizeze Curtea privind excepția de neconstituționalitate, ci doar CSJ ar avea acest drept.

„Prin aceasta, a fost bulversată activitatea instanțelor judecătorești, încălcând flagrant Constituția, pentru că prin această hotărâre Curtea Constituțională a creat o nouă normă constituțională, ceea ce nu ține de competența Curții.”

Alexandru Tănase, care era președintele Curții Constituționale în acea perioadă, spune că hotărârea este una revoluționară și că apropierea instanțelor de drept comun de Curte vine să asigure respectarea drepturilor omului. Potrivit lui, în 20 de ani, la Curte au ajuns doar 100 de sesizări privind ridicarea excepției de neconstituționalitate pentru că procedura era blocată de CSJ, însă acest număr s-a dublat timp de un an.

Cea mai mare problemă, susține Alexandru Tănase, este totuși lipsa de încredere în Curtea Constituțională, ceea ce se vede și prin faptul că Parlamentul are numai 20 de sesizări într-o perioadă de criză politică, o bună parte fiind cereri de validare a mandatelor de deputat.

„Avocații nu mai cred și nici părțile nu mai cred în acest instrument din cauza că sunt respinse la pachet excepțiile. Noi am avut un an de criză politică majoră și într-un an de zile, am avut 20 de sesizări la Curtea Constituțională. Aceasta demonstrează că oamenii politici, subiecții de sesizare știu cum lucrează Curtea și nu mai pierd timpul să meargă acolo.”

În 2019, Guvernul, Ministerul Justiției și autoritățile publice locale nu au făcut nicio sesizare la Curtea Constituțională.