Criza energetică poartă un caracter de război hibrid împotriva Rep. Moldova, a declarat viceprim-ministrul Andrei Spînu. El a vorbit despre provocările sistemului energetic al R. Moldova în cadrul evenimentului Energy Transition Dialogue 2022, unde a mai atras atenția că sistemul electroenergetic a fost plin de corupție timp de mai mulți ani:

„Această criză nu este criza Rep. Moldova, este o criză în care noi involuntar suntem atrași, iar probabil începând cu ultima lună poartă și un caracter de război hibrid împotriva Rep. Moldova. Tranziția și dialogul pe tranziție trebuie să înceapă în primul rând cu diversificarea surselor de asigurarea țării cu energie electrică. Este păcat că noi trebuie să cumpărăm gaz la prețuri enorme, pe când se putea cu mulți ani în urmă să avem contracte mai bune la gaz. Eu vă rog, cel puțin în situația de criză să nu vă bateți joc de sistemul electroenergetic, nu așa se face tranziția. Sistemul electroenergetic a fost plin de corupție și de oameni șmecheri, unul deja a fost arestat ieri și sper că și ceilalți vor fi. Gândiți-vă un pic la țara aceasta cum va arăta peste cinci sau zece ani”, a declarat Andrei Spînu.

Uniunea Europeană împreună cu statele membre au înființat o platformă energetică care o să permită achiziții comune de gaz natural lichefiat și hidrogen. Platforma este deschisă comunității energetice unde este inclusă și Republica Moldova a subliniat, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks.

„Energia, securitatea, presiunile ridicate și schimbările climatice continuă să fie principalele provocări ale crizei energetice actuale. Este datoria noastră să diversificăm sursele de energie pentru a ne crește rezistența și pentru a accelera tranziția către energie curată. Uniunea Europeană împreună cu statele membre au înființat o platformă energetică care ar trebui să permită achiziții comune de gaz natural lichefiat și hidrogen. Platforma este deschisă comunității energetice unde este inclusă și Republica Moldova, pentru că prețurile la energie continuă să fie un motiv de îngrijorare peste tot și cu atât mai mult aici, în Rep. Moldova. Colaborările dintre sectorul privat sunt factorul cheie pentru a asigura succesul tranzițiilor ecologice ale sectorului energetic”, a declarat Janis Mazeiks.

Una dintre măsuri în timpul stării de urgență în sistemul energiei electrice este deconectarea, însă guvernarea nu vrea să ajungă la astfel de decizii, a declarat la același eveniment, Secretarul de stat în domeniul Energeticii, Constantin Borosan.

„Dacă se constată stare de urgență pe piața energiei electrice aceasta înseamnă că sursele de energie nu pot acoperi consumul, iar una din măsuri este într-adevăr deconectarea. Nu dorim să recurgem la acest instrument. Astăzi capacitatea transfrontalieră la care avem acces, 500 de megawați, este alocată pentru Ucraina și Rep. Moldova, din 500 de megawați, 450 astăzi este utilizată de către Rep. Moldova. Această capacitate nu este suficientă pentru a acoperi vârfurile de sarcină”, a declarat Constantin Borosan.

Amintim că de pe 1 noiembrie, centrala termoelectrică moldovenească, din stânga Nistrului, principalul producător de energie, nu mai livrează curent electric pe malul drept. Constantin Borosan a spus că acest lucru creează anumite constrângeri, iar  Rep. Moldova se bazează acum pe resursele proprii și pe achiziția din România.