Conferința abordează evoluțiile actuale în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, în comparație cu alte conflicte teritoriale din țările vecine, în special, Ucraina și Georgia. Sunt evaluate rațiunile și tacticile actorilor implicați în acest proces, precum și lacunele, acțiunile politice adoptate de factorii de decizie.

În ultima jumătate de an Chișinăul și Tiraspolul au semnat un șir de înțelegeri și decizii protocolare pe mai multe subiecte precum situația școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, problema terenurilor agricole sau admiterea în traficul internațional a automobilelor înmatriculate în regiunea transnistreană. În prezent, Chișinăul se concentrează pe realizarea acestor înțelegeri, a declarat șeful-adjunct al Biroului pentru Reintegrare, Alin Gvidiani.

„Noi acum ne focusăm pe implementarea plenară a înțelegerilor convenite pe subiectul școlilor, pe subiectul fermierilor, libertatea de circulație. Vom fi activi în toate platformele de negocieri și vom interveni cu noi inițiative și vom acorda asistența necesară locuitorilor care sunt afectați de problemele cotidiene și întâmpină bariere artificial create.”

Comunitatea internațională a salutat protocoalele semnate în ultimul timp de Chișinău și Tiraspol, însă se creează senzația că autoritățile Republicii Moldova oferă prea multe concesii, potrivit analistului politic Igor Munteanu.

„Noi avem senzația că anumite decizii sunt pure concesii din partea Chișinăului atunci când temele de care suntem interesați  în mod primordial în conflictul transnistrean – demilitarizarea regiunii, apărarea drepturilor și libertăților cetățenești – nu sunt îndeplinite.”

Autoritățile de la Chișinău nu au o poziție tranșantă nici în procesul de negocieri, nici în discuțiile bilaterale cu participanții la discuții, în special fiind vorba de Federația Rusă în privința identificării unei soluții de politice de reglementare a conflictului, susține expertul Rosian Vasiloi. Unele inițiative precum declarația de anul trecut a Parlamentului privind retragerea trupelor ruse a avut doar un caracter politic, iar inițiativa de a pune în discuție acest subiect la ONU riscă să rămână fără continuitate, având în vedere contextul electoral de la Chișinău. În același timp, potrivit expertului, în stânga Nistrului se atestă o activare a exercițiilor militare atât a trupelor operative ruse, cât și a reprezentanților misiunii de pacificare dar și a armatei ilegale transnistrene. Chișinăul însă, se limitează la declarații și nu a elaborat documente politice ce țin de securitate și apărare, a mai declarat Rosian Vasiloi.

Cu părere de rău nu avem o reacție din partea autorităților care se limitează la comunicate de presă, dar fără a impune anumite precondiții unuia din negociatori – Federația Rusă. Un alt moment care ne îngrijorează este lipsa unor documente de politici la nivel național în domeniul securității și apărării. Suntem în întârziere de doi ani în aprobarea acestor documente.

Amintim că ultima rundă de negocieri în formatul 5+2 la care au fost discutate evoluțiile implementării acordurilor semnate a avut loc la Roma la 29-30 mai.