În raportul său lunar, OPEC a previzionat că în ultimele trei luni din acest an cererea globală de petrol va fi de 99,49 milioane de barili pe zi (bpd), o scădere de 330.000 față de estimarea de luna trecută.

Cotația barilului de țiței Brent a depășit anul acesta 86 de dolari, după ce grupul OPEC+ (compus din Organizația Statelor Exportatoare de Petrol și alți mari producători) a majorat gradual livrările de țiței, iar cererea s-a redresat în urma ridicării restricțiilor și a redeschiderii economiilor.

Pentru anul viitor, OPEC se așteaptă la o creștere a cererii globale de petrol cu 4,15 milioane de barili pe zi, până la 100,8 milioane bpd, peste nivelul din 2019.

Grupul OPEC+ a fost de acord săptămâna trecută să mențină planurile care prevăd majorarea producției de țiței cu 400.000 de barili pe zi din decembrie, în pofida solicitărilor din partea Statelor Unite pentru o creștere mai accentuată, cu scopul de a contracara avansul prețurilor.

Surse din cadrul OPEC+ au declarat pentru Reuters că Statele Unite au capacitatea de a majora propria producție dacă vor să sprijine accelerarea redresării economiei globale.

Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu dorește să acționeze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creșterii cazurilor de infecții.

Vicepremierul rus Alexander Novak a explicat că din august OPEC a livrat deja pe plan global o cantitate de țiței mai mare cu două milioane bpd și va continua cu planul de a majora producția cu 400.000 de barili pe zi (bpd) în fiecare lună, în ultima parte a lui 2021 și în primele luni din 2022.

"Există unele indicii privind scăderea cererii de petrol în UE în octombrie. Cererea de țiței pe plan global este încă sub presiune din cauza creșterii cazurilor de infecții", a declarat Novak, explicând de ce OPEC+ nu a majorat mai mult producția.

Majorarea cotației petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creștere și mai mare a prețurilor la gaze naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare și a producției reduse la alți combustibili.

Creșterea prețurilor la petrol, gaze naturale, cărbune și energie electrică alimentează presiunile inflaționiste la nivel global și încetinesc revenirea economică.

Începând din luna ianuarie 2017, țările din OPEC+ au redus producția pentru a susține prețurile și a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producției cu 9,7 milioane barili pe zi, în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină și combustibil pentru avioane.