Vineri, 13 membri ai Consiliului de Securitate și-au exprimat opoziția față de demersul american. Ei au argumentat că acțiunea Washingtonului este nulă având în vedere că vor să utilizeze un proces convenit în cadrul acordului nuclear semnat în 2015 cu Iranul, din care însă SUA s-au retras în urmă cu doi ani.

Ambasadorul Indoneziei, Dian Triansyah Djani, președintele Consiliului în luna august, a abordat chestiunea într-un răspuns la o întrebare adresată de Rusia și China cu privire la această problematică în timpul unei întâlniri consacrate Orientului Mijlociu.

Ambasadorul SUA la ONU, Kelly Craft, a reacționat la intervenția președintelui Consiliului. "Permiteți-mi să clarific foarte bine acest lucru: administrația Trump nu se teme să fie într-o companie limitată în această privință", a declarat ea. "Regret doar că ceilalți membri ai acestui consiliu s-au rătăcit și au ajuns acum să stea în compania teroriștilor".

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că a declanșat joi un proces de 30 de zile pentru reimpunerea tuturor sancțiunilor internaționale asupra Iranului, depunând o plângere la Consiliul de Securitate în care Iranul era acuzat de încălcarea acordului nuclear din 2015. Administrația de la Washington susține legitimitatea declanșării acestei proceduri - cunoscută sub numele de snapback - deoarece o rezoluție a Consiliului de Securitate din 2015 care consacră acordul nuclear încă numește SUA drept participant.

De asemenea, Consiliul de Securitate a respins tentativă SUA din 14 august de a prelungi embargoului asupra vânzărilor de arme convenționale către Iran după expirarea acestuia în octombrie. Washingtonul a fost susținut doar de votul Republicii Dominicane.

Potrivit opiniilor unor diplomați, este posibil ca Republica Dominicană și Niger, care asigură președinția Consiliului în luna septembrie, să se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a nu ține cont de evaluarea Indoneziei și a aproba declanșarea procedurii de snapback. AGERPRES